Procurorii DNA i-au trimis în judecată, luni, în dosarul “Carpatica”, pe fostului președinte al Consiliului de Administrație al societății Carpatica Asig Angela Toncescu, pe Dan Hosu, soțul fostului procuror-șef adjunct al DIICOT Giorgiana Hosu, pe omului de afaceri Sorin Tatu, și pe Cătălin Cataramă, fostul șef al Serviciului de combatere a traficului cu migranți.
Dosarul va fi judecat de Tribunalul București, procurorii propunând instanței să mențină măsura controlului judiciar luată în cazul lui Dan Hosu, Ion Sorin Tatu și Cătălin Marian Cataramă, scrie News.ro.
Procurorii Direcției Naționale Anticoprupție îi acuză pe Angela Toncescu de trei infracțiuni de cumpărare de influență și pe Dan Hosu, administrator la unei societăți comerciale, fost șef al Serviciului de combatere a traficului cu migranți din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, de trafic de influență, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată și de dare de mită.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Ion Sorin Tatu, administrator al unei societăți comerciale, va fi judecat pentru de trafic de influență, iar Cătălin Marian Cataramă, la data faptelor șeful Serviciului de combatere a traficului cu migranți din cadrul Poliției Române, pentru acces ilegal la un sistem informatic, fals informatic, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, toate în formă continuată, precum și pentru luare de mită.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada martie 2015 - martie 2016, Angela Toncescu, atunci membru în Consiliul de Administrație al SC Carpatica Asig SA, a acționat în mod sistematic, direct sau prin intermediul unor terțe persoane aflate în cercul său relațional, în vederea influențării deciziilor de la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) în favoarea intereselor sale personale și ale societății de asigurări.
“Demersurile acesteia au fost realizate atât pentru obținerea avizului necesar numirii sale în funcția de președinte Consiliului de Administrație al Carpatica Asig SA, cât și pentru ca ASF să nu adopte unele decizii nefavorabile societății de asigurări SC Carpatica Asig SA”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.
Procurorii îi acuză pe Sorin Tatu, Dan Hosu și Adrian Gurzău că au favorizat sau au susținut interesele Angelei Toncescu. Aceștia ar fi pretins și primit indemnizații lunare de la SC Carpatica Asig SA, în schimbul influenței asupra unor persoane din conducerea ASF.
“Primirea banilor era mascată prin încheierea, cu societățile administrate de inculpați sau interpuși ai acestora, a unor contracte păguboase pentru societatea de asigurări, valoarea acestora ajungând în unele cazuri până la 480.000 de euro fără TVA”, susțin procurorii.
Acțiunile celor trei au vizat influențarea voturilor exprimate în ședințele Consiliului ASF, astfel încât: să fie demarată procedura de avizare a Angelei Toncescu și a lui Liviu Andrei Stoicescu în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al societății Carpatica Asig, respectiv în funcția de director general al firmei, în condițiile în care aceștia nu îndeplineau condițiile legale pentru ocuparea funcțiilor respective; să fie adoptate decizii favorabile atât societății Carpatica Asig, cât și persoanelor din conducerea acesteia (de exemplu, să fie menținută, în mod artificial, măsura de redresare pe bază de plan a societății, în contextul în care aceasta, încă din luna iulie 2015, avea o situație financiară care impunea închiderea procedurii de redresare financiară, retragerea autorizării de funcționare și constatarea stării de insolvență urmare a necapitalizării acesteia cu o sumă de circa 100 milioane de euro), a mai arătat DNA în rechizitoriu.
Procurorii îl mai acuză pe Dan Hosu că, în 3 august 2016, prevalându-se de ascendentul moral pe care-l avea asupra lui Cătălin Cataramă, ca fost șef al Serviciului de combatere a traficului cu migranți, l-a instigat pe acesta să acceseze sistemul informatic administrat de Direcția pentru Evidența Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date și să-i furnizeze datele de identificare ale unor persoane decedate.
“În baza acestor informații, inculpatul Hosu Dan a urmărit să încheie mai multe înțelegeri patrimoniale cu urmașii persoanelor decedate, cu scopul obținerii unui procent semnificativ, pentru sine, din sumele ce urmau a fi acordate de către societățile de asigurări responsabile civilmente”, susțin procurorii.
În 26 august 2016, pentru “ajutorul” acordat, Dan Hosu i-a oferit un sejur într-o stațiune de pe litoralul românesc lui Cătălin Cataramă, iar acesta a acceptat.
În același dosar, anterior, procurorii anticorupție au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu fostul deputat Adrian Gurzău, acuzat de trafic de influență și cu Liviu Andrei Stoicescu, acuzat de complicitate la cumpărare de influență.
În baza acestui acord, procurorii propun instanței condamnarea lui Adrian Gurzău la doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare și a lui Liviu Andrei Stoicescu la un an și opt luni de închisoare cu suspendare. În acord se mai prevede că, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpații vor presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în condițiile stabilite de instanță, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu pot presta această muncă.
Tribunalul București urmează să judece în 7 februarie dosarul lui Adrian Gurzău.
Dosarul lui Liviu Andrei Stoicescu a fost judecat la Tribunalul București, care în 21 decembrie 2016 a admis acordul de recunoaștere a vinovăției și l-a condamnat la un an și opt luni de închisoare cu suspendare, pe o perioadă de supraveghere de doi ani. Decizia a fost contestată de procurorii DNA, Curtea de apel București urmând să judece apelul în 14 februarie.
