Comisia Europeană a publicat, recent, un studiu incipient de impact cu privire la o posibilă inițiativă legislativă menită să restricționeze sau chiar să interzică plățile în cash la nivelul întregii Uniuni Europene, scopul declarat fiind combaterea finanțării terorismului și a spălării de bani rezultați din activități infracționale. Comisia ar putea elabora un astfel de draft de reglementare anul viitor.
Comisia ia în calcul și restricționarea altor tipuri de tranzacții care asigură anonimatul celor care participă la ele, cum ar fi cele în monedă virtuală Bitcoin, cu scopul de a încuraja dezvoltarea de alternative tehnologice similare, care însă să nu mai mențină ascunse identitățile participanților la tranzacții
În studiul de impact, Executivul european admite că restricționarea utilizării cash-ului riscă să încalce dreptul fundamental al cetățenilor la intimitate și la viață privată, dar notează, totodată, că o astfel de încălcare ar putea fi legitimă din perspectiva interesului public și că, până în prezent, nici o măsură similară luată la nivel național de guvernele europene nu a fost contestată cu succes.
Studiul arată că o serie de state membre UE au introdus deja diferite tipuri de restricții asupra operațiunilor cu cash, însă adaugă că acestea sunt departe de a fi omogene.
"Absența unei reglementări europene unitare de restricționare și control al tranzacțiilor în cash va continua să faciliteze finanțarea terorismului și a altor activități infracționale prin menținerea anonimatului acestor plăți în multe state membre, ceea ce afectează prevenirea, investigarea și urmărirea penală. Inconsistența practicilor statelor membre va continua să permită eludarea actualelor restricții naționale, teroriștii și alți infractori având oportunitatea de a profita de absența sau de nivelul mai redus al restricțiilor din unele jurisdicții, comparativ cu altele", se afirmă în documentul citat.
Comisia Europeană subliniază, totuși, că accesul nerestricționat la tranzacții în numerar facilitează efectuarea de plăți de către cetățenii UE, care nu au totdeauna acces la alternative la fel de ieftine și de simple și care ar putea fi obligați să recurgă la variante mai costisitoare în caz de restricționare sau interzicere a cash-ului.
CE analizează mai multe variante de legiferare, una dintre ele fiind instituirea unei obligații unitare europene de declarare a tranzacțiilor în cash unei autorități competente, ceea ce însă ar impune o povară administrativă și birocratică însemnată atât asupra cetățenilor și companiilor, cât și asupra instituțiilor care ar trebui să monitorizeze, proceseze și investigheze declarațiile.
În varianta în care se va opta pentru restricționarea operațiunilor cu numerar, se va pune problema stabilirii pragului de sumă de la care pornind s-ar institui restricția, dacă acesta ar urma să fie unic la nivelul UE sau ar trebui să țină cont de puterea de cumpărare medie, de accesul la sisteme alternative de plăți și de practicile curente de tranzacționare din fiecare stat membru și dacă ar urma să fie aplicat tuturor tranzacțiilor sau doar celor în care sunt implicate persoane juridice.
"Abolirea completă a utilizării cash-ului ar duce la atingerea obiectivului vizat, însă ar fi cu totul lipsită de proporționalitate, devreme ce tranzacțiile în cash constituie încă o modalitate majoră de efectuare a plăților, ferm înrădăcinată în viața de zi cu zi. De asemenea, ar putea fi contestată compatibilitatea unei astfel de aboliri cu Tratatele europene în vigoare. Restricționarea tranzacțiilor în cash cu sume mari ar putea fi facilitată de retragerea bancnotelor cu denominații mari. Banca Centrală Europeană (BCE) a decis deja să retragă treptat bancnota de 500 de euro. Însă câtă vreme cash-ul va exista, plățile în numerar de valori mari vor rămâne posibile chiar și cu bancnote de denominații mici, devenind doar mai greoaie", se spune în studiul incipient de impact elaborat de Executivul de la Bruxelles.
Documentul reamintește că numerarul este cea mai accesibilă modalitate de plată, fiind încă utilizat pe scară largă și fiind privit de o bună parte a populației ca reprezentând o chestiune de libertate individuală.
"În consecință, orice schimbare de reglementare ar fi destul de sensibilă și trebuie pornit de la premisa că mulți se vor opune restricționării utilizării cash-ului, cu argumente puternice. Deși a ți se permite să plătești cu cash nu reprezintă un drept fundamental al omului, obiectivul acestei inițiative legislative, care este prevenirea anonimatului tranzacțiilor, ar putea fi considerat o încălcare a dreptului fundamental la intimitate și viață privată prevăzut de articolul 7 al Cartei drepturilor fundamentale din UE. Cu toate acestea, așa cum este specificat la articolul 52 din Cartă, acest drept poate fi limitat dacă se respectă principiul proporționalității și dacă limitările sunt necesare și servesc interesului public sau nevoii de a proteja drepturile și libertățile altora. Obiectivele potențialelor restricții impuse asupra plăților în cash s-ar putea încadra în aceste criterii. Trebuie de asemenea remarcat că, până în prezent, nici o măsură similară luată la nivel național de guvernele europene nu a fost contestată cu succes", arată Comisia Europeană.
În România, persoanele fizice pot efectua plăți către cele juridice în limita unui plafon de 5.000 de lei de persoană pe zi. De asemenea, firmele pot accepta plăți de la persoane fizice în limita unui plafon total zilnic de 10.000 de lei.
Operațiunile de încasări și plăți efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică de la și către oricare dintre aceste categorii de persoane se fac numai prin instrumente de plată fără numerar. Încasările și plățile în numerar între persoane fizice sunt limitate la un plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacție și sunt interzise plățile fragmentate peste această limită.
Restricționarea plăților în cash ar limita libertatea personală și i-ar supune pe europeni arbitrarului deciziilor ECB, Comisiei Europene și statelor naționale, iar o eventuală prohibiție a numerarului le-ar permite acestor entități să decidă în privința utilizării economisirilor cetățenilor din UE, băncile centrale putând, de exemplu, să impună dobânzi negative la depozite, arată economistul finlandez Tuomas Malinen, într-unul din puținele articole din presa europeană care tratează subiectul planului UE de limitare a utilizării cash-ului.
"Economisirile ar putea fi confiscate pentru salvarea băncilor și a întregii economii, în eventualitatea unei crize în sectorul bancar. Statul și furnizorii de servicii de plăți vor putea să monitorizeze toate tranzacțiile cetățenilor. Cash-ul este, în primul rând, un garant al libertății individuale. Fără el, cetățenii pot fi supuși deciziilor arbitrare ale statului și ale instituțiilor financiare, cum a fi băncile centrale. Interzicerea plăților în numerar ar putea avea și efecte economice neașteptate", spune Malinen.
Studiul de impact al Comisiei Europene poate fi consultat integral aici.
