Ce înseamnă un "refuz la plată". Suma a scăzut după ce a depășit un prag record. Biletele la ordin, instrumentele cu cea mai mare pondere în totalul refuzurilor

Dacă în iulie 2026 sumele refuzate la plată au fost în sumă record de circa 1,89 miliarde de lei, în august 2026 acestea au scăzut la aproximativ 283 de milioane de lei, ceea ce înseamnă o scădere de circa 85%.

CITEȘTE ȘI FOTO Intersecția Regina Maria la New York. Plăcuță inaugurată de Nicușor Dan

Potrivit datelor BNR analizate de Profit.ro, biletele la ordin rămân instrumentele cu cea mai mare pondere în totalul sumelor refuzate, deși valoarea lor a scăzut de la circa 1,88 miliarde de lei în iulie 2026 la 279 de milioane de lei în luna august a aceluiași an.

Cecurile, în schimb, au avut valori mai mici - de aproximativ 5,6 milioane de lei în iulie 2026 și circa 4 milioane de lei în august 2026.

Astfel, în cazul cecurilor, luna august înregistrează o scădere de aproximativ 28,5% față de luna precedentă.

Evoluția lunară a refuzurilor la plată, firme românești

Sursă: BNR - Centrala Incidentelor de Plăți (CIP), segmentul rezidenți (firme românești)

Ce arată cifrele lunii august 2026

În august 2026, valoarea totală a plăților refuzate prin instrumente de debit a fost de aproximativ 283 de milioane de lei, provenind din 4.122 de refuzuri înregistrate.

Structura pe instrumente de plată rămâne neschimbată: biletele la ordin reprezintă aproape întreaga valoare refuzată în august 2026 (279 de milioane de lei), în timp ce cecurile au contribuit cu doar circa 4 milioane de lei.

CITEȘTE ȘI Banking digital în 2026: cum se schimbă modul în care accesăm conturi și credite

În luna iulie au fost înregistrate 4.581 de refuzuri, iar în august numărul a ajuns la 4.122, o scădere de aproximativ 10%.

Ce înseamnă un "refuz la plată"

Cecul și biletul la ordin sunt instrumente de plată prin care o firmă se angajează să plătească altei firme o sumă de bani - fie imediat (cecul), fie la o dată fixată în viitor, de obicei la 30, 60 sau 90 de zile. Prin aceste instrumente, plata nu se face imediat din contul cumpărătorului, ci la termenul stabilit prin document, iar furnizorul acceptă acest angajament de plată în locul încasării imediate a banilor.

Un refuz la plată apare atunci când, la data scadentă, firma care trebuia să plătească nu dispune de fondurile necesare în cont pentru a onora instrumentul respectiv.

O creștere a numărului și a valorii acestor refuzuri poate indica dificultăți tot mai frecvente ale firmelor în a asigura lichiditățile necesare la termenele de plată asumate.

De unde vin cifrele

Datele despre refuzurile la plată provin din seria statistică publicată de Banca Națională a României prin Centrala Incidentelor de Plăți, pentru segmentul firmelor românești (rezidenți), precum și din analizele interne realizate prin intermediul platformei RisCo.ro.

De ce contează pentru economia reală

Instrumentele de plată precum biletele la ordin sau cecurile reprezintă unul dintre principalele mijloace prin care firmele își acordă reciproc credit comercial, amânându-și plățile unele către altele, iar volumul acestui tip de finanțare între companii este considerat, la nivelul întregii economii, mai mare decât cel al creditului bancar acordat firmelor. Atunci când o firmă cu o pondere semnificativă în lanțul de aprovizionare nu onorează un bilet la ordin de valoare mare, întârzierea sau neplata se poate transmite către furnizorii ei, iar de la aceștia, mai departe, către proprii lor furnizori, generând un fenomen cunoscut drept blocaj financiar în lanț.

CITEȘTE ȘI Wise pentru Android te ajută să plătești în alte monede și să urmărești mai clar costurile din concediu

Datele analizate arată că, în perioada iulie - august 2026, valoarea plăților refuzate prin instrumente de debit a variat semnificativ de la o lună la alta, în timp ce numărul de refuzuri a rămas relativ apropiat. Valoarea din august rămâne relevantă în contextul mai larg al creșterii dosarelor de insolvență din aceeași lună, ceea ce indică faptul că presiunea de plată resimțită de firme nu poate fi explicată printr-un singur factor, ci printr-o combinație de elemente economice care merită urmărite și în lunile următoare.

Indiferent cât de mare sau mică e valoarea totală de la o lună la alta, biletele la ordin rămân principala cauză a refuzurilor, ceea ce arată că acest instrument concentrează, constant, cea mai mare parte a riscului de neplată dintre firme. În acest context, verificarea prealabilă a partenerilor de afaceri și monitorizarea continuă a activității acestora rămân metode utile pentru limitarea expunerii la riscul de neplată.