' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Exproprierea s-a făcut în beneficiul proiectului unei viitoare fabrici de pulberi pentru muniție pe care vrea să o construiască pe amplasament gigantul german al apărării Rheinmetall, în parteneriat cu compania românească de stat Pirochim Victoria, investiție estimată la peste jumătate de miliard de euro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Decizia propriu-zisă de expropriere a fost emisă în martie 2025, iar expropiatorul, Ministerul Econoniei, a consemnat în iulie anul trecut, la dispoziția Viromet, suma de 71,626 milioane lei, drept despăgubiri pentru exproprierea a aproape 370 de hectare.
Viromet SA nu a utilizat banii, deoarece ceruse deja Curții de Apel Brașov, încă din februarie 2025, anularea HG nr. 1570/2024 de declanșare a exproprierii.
Instanța i-a respins solicitarea ca neîntemeiată, în iulie 2025, însă compania a făcut recurs.
În august 2025, Ministrul Economiei, Radu Miruță, a semnat în Germania contractul pentru realizarea investiției de la Victoria.
Ulterior, în noiembrie 2025, parteneriatul dintre Rheinmetall și România pentru proiectul fabricii de pulberi pentru muniție a fost parafat în cadru oficial la București, în prezența premierului Ilie Bolojan și a CEO-ului companiei germane, Armin Papperger.
″Admite recursul declarat de reclamanta Viromet SA (...) împotriva încheierii din 17 iunie 2025 și a sentinței nr. 121 din 1 iulie 2025 ale Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal. Casează în tot încheierea atacată și, în parte, sentința atacată, doar în ceea ce privește acțiunea formulată de reclamanta Viromet SA, în contradictoriu cu pârâta Pirochim Victoria SA și pârâtul Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului și trimite cauza spre rejudecare, în aceste limite, la aceeași instanță. Menține sentința atacată cu privire la modalitatea de soluționare a excepțiilor. Definitivă (...)″, a hotărât acum ÎCCJ, conform datelor Profit.ro.
Pirochim a început să facă demersuri de contractare de avocați pentru proces pe 28 august 2026, cu puțin peste 2 săptămâni înainte de termenul de la ÎCCJ.
În februarie 2026, Pirochim începuse să se intereseze în piața de consultanță tehnică cât ar costa și cât ar dura elaborarea studiului de fezabilitate pentru proiectul fabricii de pulbere de muniție avut în vedere alături de Rheinmetall.
Pe 3 septembrie 2026, înainte de hotărârea ICCJ de trimitere spre rejudecare, Profit.ro a adresat oficial, către Pirochim și Ministerul Economiei, următoarele întrebări
1. Care este stadiul de implementare a proiectului de construire a unei fabrici de pulberi pentru muniție, în parteneriat cu Rheinmetall? Ce demersuri juridice și funcționale au fost întreprinse până acum, ce avize, autorizații și alte documente legale/de reglementare sau tehnice au fost obținute? Dacă există întârzieri și/ sau blocaje, cât de mari sunt aceste întârzieri, în ce constau blocajele și care sunt cauzele întârzierilor/blocajelor?
2. În ce stadiu se află demersurile de înființare, înregistrare și operaționalizare a societății mixte RHEINMETALL- PIROCHIM, menită să implementeze proiectul de construire a unei fabrici de pulberi pentru muniție? Ce demersuri au fost întreprinse până acum? Dacă există întârzieri și/ sau blocaje, cât de mari sunt aceste întârzieri, în ce constau blocajele și care sunt cauzele întârzierilor/blocajelor?
Până în prezent, niciuna dintre cele 2 entități nu a transmis vreun răspuns.
Anterior, pe 6 august, într-o teleconferință cu analiștii financiari, CEO-ul Rheinmetall, Armin Papperger, a lăsat să se înțeleagă că proiectul din România este întârziat. El a fost rugat să comenteze reducerea de cheltuieli de capital de anul acesta.
″Ne așteptam să avem o ieșire de cash puternică anul acesta în România, de exemplu, pentru fabrica de pulberi de acolo. Acest lucru nu se va întâmpla″, a spus Papperger, care a adăugat ulterior că, ″și dacă (proiectul din – n.r.) România va fi întârziat cu jumătate de an, putem compensa (...)″.
În motivarea cererii sale de anulare a HG de declanșare a exproprierii, Viromet a susținut că aceasta a fost emisă în lipsa aprobării, prin hotărâre de guvern, a indicatorilor tehnico-economici ai proiectului avut în vedere pe amplasament și fără nicio motivare cu privire la rațiunea de determinare a coridorului de expropriere.
″(Coridorul – n.r.), pe de o parte, vizează imobile ale reclamantei pe care se află obiective industriale funcționale, nefiind explicat de ce nu ar fi fost suficientă exproprierea terenurilor libere în suprafață de 270 de hectare, pe de altă parte, vizează exclusiv bunuri ale reclamantei, fără să vizeze niciun alt teren liber aflat în aceeași zonă, dar nici obiectivele industriale ale altor operatori economici din vecinătate.
Totodată, HG nr. 1570/2024 a fost emisă în lipsa unui studiu prealabil vizând impactul socioeconomic al actului administrativ, așa cum impunea art. 7 din Legea nr. 24/2000, studiul în cauză fiind extrem de important pentru a se putea aprecia consecințele create prin încetarea activității Viromet din cauza preluării tuturor activelor sale productive și proporționalitatea acestei măsuri.
A menționat că HG nr. 1570/2024 a fost emisă cu exces de putere, în condițiile în care nu respectă cerința proporționalității (fiind posibilă și suficientă pentru realizarea proiectului exproprierea parțială a platformei Viromet) și în condițiile în care este un act discriminatoriu la adresa societății, prin raportare la ceilalți proprietari ce ar fi putut fi expropriați în vederea realizării obiectivului de investiții.
Caracterul sinuos (neregulat) al coridorului de expropriere, care evită exproprierea imobilelor altor societăți care se aflau chiar mai aproape de centrul proiectului de interes public, dar care nu evită activele industriale funcționale ale societății (deși acestea se aflau în extremitatea suprafeței expropriate), face cu atât mai flagrant excesul de putere cu care au fost stabilite imobilele expropriate prin HG nr. 1570/2024″, se arată în documentele procesului, analizate de Profit.ro.
În certificatul constatator de la Registrul Comerțului, consultat de Profit.ro via termene.ro, societatea Pambac SA a antreprenorului Eusebiu Guțu apare drept ″asociat repus în drepturi″, controlând Viromet cu 97,64% din capital. Vehiculul juridic Whitbread Holdings Limited, înregistrat în Cipru și deținut de omul de afaceri Ioan Niculae, apare drept ″asociat suspendat″, cu aceeași participație.
În dezacord cu reclamanta, prima instanță a apreciat că nu există exces de putere sau încălcare a principiului proporționalității, statul având, într-o astfel de situație, o marjă largă de apreciere, putând expropria proprietăți în scopuri legitime de interes public, iar evaluarea proporționalității se face în ansamblu, nu în raport cu alternativele posibile dorite de particulari.
″Așa cum instanța a expus în precedent, existența altor variante mai puțin invazive pentru particular nu înseamnă că statul este obligat să le urmeze. Excesul de putere trebuie să fie evident și abuziv, nu doar discutabil. Alegerea integrală a platformei SC Viromet SA se bazează pe necesități de securitate, compactare operațională și siguranță funcțională, iar faptul că alte terenuri erau mai „apropiate” nu impune autorității alegerea lor, dacă nu corespund cerințelor tehnico-strategice.
Nu există dovezi de tratament discriminatoriu față de alți operatori economici, având în vedere că egalitatea și proporționalitatea administrativă nu înseamnă identitate de tratament. În speță, SC Viromet SA a fost vizată în funcție de amplasament, capacități existente și necesități strategice, iar alte entități aflate „mai aproape de centru” nu sunt dovedite ca având o situație identică. De asemenea, statul român nu este obligat să demonstreze că nu existau alte soluții, ci că soluția aleasă este legală și eficientă.
Totodată, pierderile de venit viitoare invocate (200 milioane lei, relocare etc) nu afectează valabilitatea deciziei de expropriere, ci acestea se discută în procedura de evaluare și acordare a despăgubirilor″, a statuat Curtea de Apel Brașov în iulie 2026.
Investiția totală necesară implementării proiectului de construire a noii fabrici de pulberi pentru muniție Victoria este estimată oficial la 2,584 miliarde lei plus TVA (peste 519 milioane euro), sumă din care gigantul german al apărării Rheinmetall ar urma să acopere puțin peste 39% (circa 1,014 miliarde lei sau 203,8 milioane euro, plus TVA).
Restul de 1,57 miliarde lei (315,7 milioane euro) plus TVA va fi în sarcina companiei românești de stat Pirochim SA Victoria, pe amplasamentul căreia va fi ridicată noua facilitate de producție industrială.
Cu toate acestea, germanii ar urma să dețină controlul majoritar la societatea mixtă pe care Rheinmetall și Pirochim intenționează să o înființeze pentru implementarea proiectului.
Structura de finanțare a investiției ar urma să arate în felul următor:
Total investiție: 2.584.400 mii lei
1.1 Echipamente: 1.988.000 mii lei
1.2 Infrastructură: 596.400 mii lei
1.1 Finanțare totală necesară pentru echipamentele de producție: 1.988.000 mii lei
1.1.1 Finanțare Rheinmetall Waffe Munition GmbH (51%): 1.013.880 mii lei
1.1.2 Finanțare Pirochim Victoria SA (49%): 974.120 mii lei
1.2 Finanțare totală necesară pentru infrastructură: 596.400 mii lei
1.2.1 Finanțare Pirochim Victoria SA: 596.400 mii lei
Contribuția Pirochim SA ar urma să fie finanțată din bugetul propriu al societății, de la bugetul de stat, din fonduri europene rambursabile și nerambursabile, precum și din credite bancare externe contractate de compania românească de stat.
Termenul de finalizare și punere în funcțiune a noii fabrici este februarie 2027. Proiectul are deja asigurată o finanțare UE nerambursabilă de 47 milioane euro, prin Fondul European de Apărare.
Se estimează că, după demararea producției, joint-venture-ul care va opera fabrica va avea vânzări anuale de peste 601 milioane lei, cu profit net de mai mult de 118 milioane lei:
Vânzări: 601.370 mii lei
Costuri directe: 300.685 mii lei
Marjă brută: 300.685 mii lei
Costuri de închiriere: 29.820 mii lei
Alte cheltuieli: 60.137 mii lei
Rezultat înainte de amortizare și impozit: 210.728 mii lei
Depreciere/Amortizare: 70.077 mii lei
Profit brut: 140.651 mii lei
Impozit: 22.504 mii lei
Profit net: 118.147 mii lei
Flux numerar anual: 188.223 mii lei
