Isărescu spune că, deși rata anuală a inflației arată rău, fiind cea mai ridicată din UE, o analiză mai detaliată, la nivelul ratei lunare, arată o situație mai bună, cu creșteri lunare de 0,3-0,5%, cu excepția șocurilor aduse de majorarea prețurilor la energie din iulie 2025, respectiv creșterile de prețuri ca urmare a majorării TVA și accizelor.
Luni cu inflație mare au fost însă și ianuarie-februarie 2025 și ianuarie 2026.
Inflația anuală ridicată, de 9,6% în ianuarie, este motivul pentru care BNR cu dobânzile ridicate în context european. Totuși, rata cheie, la 6,5% pe an, este real negativă. Guvernatorul spune că BNR nu avea cum să crească dobânzile, având în vedere riscurile la adresa creșterii economice, concomitent cu o ajustare fiscală.
„Politica monetară trebuie să aibă în vedere nu numai politica fiscală, dar și contextul. Dacă apeși pe frână puternic, bineînțeles că vii cu inflația în jos, dar vii și cu o recesiune de toată frumusețea care, în cazul unei țări cu un mare deficit, cum este România, nu-și făcea niciun bine pentru că deficitul trebuia corectat”, spune Isărescu.
BNR estimează o deviație a PIB adânc negativă în perioada următoare, adică o perspectivă de creștere sub potențialul economiei – după un avans oricum anemic în ultimii doi ani, de 0,9%, respectiv 0,6%.
O cerere mai mică din economie înseamnă o presiune mai mică pe creșterea prețurilor.
„Cu măsurile actuale, gap-ul devine negativ, ne ajută, pe baza lui avem prognoza de inflație, dar să vedem cum evităm căderea creșterii economice. Asta nu înseamnă că banca centrală se ocupă de creștere economică, nu. Banca centrală se ocupă de inflație, dar ne uităm și înainte și în stânga și în dreapta și înapoi și facem balancing act pentru că o scădere, o recesiune în România, înseamnă deficit mai mare și alte măsuri”, spune Isărescu.
Isărescu nu vede dobânzi mai mici înainte de vară
Estimarea BNR pentru rata cheie este că aceasta va scădea la 9,2% în martie, după care va urca la 9,8% în iunie, pentru ca la finele trimestrul al treilea, în septembrie, să scadă la 4,4% și mai departe la 3,9% la finele anului. Contribuția inflației de bază (core2 ajustat), determinată de cerere, se va înjumătăți practic în acest an comparativ cu cel precedent. Inflația de bază este așteptată să scadă de la 8,5% în ianuarie la 4% la finele anului curent, respectiv la 2,1% la finele lui 2027.
Întrebat direct când vor scădea dobânzile, guvernatorul a evitat să dea un răspuns exact.
„Sunt doi factori care prevestesc o anumită situație care ne ajută al reducerea ratei de politică monetară, dar nu înainte de a vedea că inflația se duce puternic în jos. Primul este evoluția creșterilor lunare”.
„Este un factor care arată că, cândva în vară, va fi acea prăbușire (a inflației, n.red.). Că am putea să o facem mai devreme, acuma, dacă mă întrebați pe mine, nu cred. Având în vedere atmosfera din țară și maniera în care se discută lucrurile, nu cred că putem să o facem mai devreme, pierdem și mai tare la credibilitate”, spune Isărescu.
Al doilea factor favorabil este evoluția dobânzilor după luna mai, spune Isărescu, care nu s-a văzut și într-o slăbiciune a cursului. Practic, ratele de dobândă, atât cele efective la tranzacțiile interbancare, cât și cotațiile ROBOR au revenit la nivelurile de dinainte de criza politică și sunt în preajma ratei facilității de depozit de 5,5% pe an.
Dobânzile care au scăzut sunt cele care contează, spune Isărescu. „Dacă noi reducem dobânda (cheie, n.red.) cu 0,25%, nu știu ce impact are asupra finanțării debitorilor. Dar ROBOR, cu 2 procente, a fost o scădere majoră”.
Mulți analiști cred că banca centrală va scădea dobânda cheie la ședința de politică monetară din luna mai, când va aproba și următorul raport de inflație. Alte posibilități sunt la ședința din luna august, deși mai există o altă ședință și în iulie. În total, analiștii bancari estimează reduceri ale ratei cheie între 1 și 1,25 puncte procentuale în acest an.
Isărescu nu exclude nici posibilitatea ca o mișcare să vină înainte de confirmarea „prăbușirii” ratei anuale a inflației.
„Treptat, dobânzile în piață, uitați-vă că au scăzut fără să deprecieze leul. După mine, ăsta e un indicator de încredere, da? Și, când o să avem și alții indicatori legați de inflație, inclusiv, eventual, depășirea acelei cocoașe, n-am folosit aiurea cuvântul eventual, nu știu dacă o putem să o facem înainte, dar ar fi cam ultima, atunci reducem și rata de politică monetară”, spune guvernatorul.
De altfel, Isărescu a pomenit în repetate rânduri teama unei recesiuni și necesitatea ca aceasta să fie evitată, în principal prin absorbția de fonduri europene.
Dinspre BNR, o măsură de stimulare a creditării este menținerea excedentului de lichiditate, de 42 de miliarde de lei zilnic în ianuarie, care este preluat la BNR la facilitatea de depozit la o dobândă de 5,5% pe an.
„Avem mari probleme în cadrul direcției noastre politică-monetară, am fost și urecheat că lăsăm lichiditatea (...) Nu se duce pe inflație, cel mult mai stimulează ceva creștere economică și evită ca (bate în lemn, n.red.)... Asta-i părerea mea personală, n-am acordul Consiliului de Administrație, fiind un veteran, mai îmi spun și părerile personale, așa, evităm ca acest PIB negativ (bate din nou în lemn) să nu creeze, să nu ne creeze probleme mai serioase decât am putea să evaluăm în prezent”, spune Isărescu.
Dar dincolo de temerea de recesiune, Isărescu respinge ideea ca BNR să relaxeze politica monetară în scopul stimulării dinamicii PIB.
„Acum să nu ne puneți să facem creștere economică a României! Noi putem cel mult să asigurăm stabilitatea prețului, care dă încredere într-o creștere economică sănătoasă, și stabilitatea financiară, să avem instituții financiare care pot să crediteze. Ne apucăm acum să stimulăm noi creșterea economică?!”, spune Isărescu.
