BNR a majorat prognoza de inflație de la 3,7% la 3,9% pentru finele lui 2026 și a păstrat la 2,9% estimarea pentru decembrie 2027. În ianuarie, rata inflației a fost de 9,6% pe an.
Prognoza BNR nu ia în calcul o eventuală intervenție în privința calendarului de ridicarea a plafonului prețurilor la gaze, care ar putea duce inflația mai jos.
Isărescu s-a arătat încrezător că inflația va scădea în perioada următoare și că vom vedea o scădere bruscă din vară, când vor ieși din calculul statistic impactul creșterii facturilor la energie și al majorărilor de TVA și accize, care au adus 4 puncte procentuale la creșterea inflației.
„Această cocoașă rămâne în indicele anual până când trece anul. Probabil o să aveți marea bucurie să spuneți încă 3-4 luni că România este campioană la inflație în UE”, spune Isărescu.
În sensul scăderii inflației acționează și scăderea cererii din economie. Guvernatorul spune că vestea bună este că deși am avut o recesiune tehnică în a doua jumătate a anului trecut, dinamica PIB a rămas pozitivă, la 0,6%, mai mică decât cea de 0,9% din 2025.
Isărescu arată că avem o restrângere clara a cererii de consum, în ales pentru bunuri și servicii.
„Mai puține ieșiri în oraș, achiziții de articole vestimentare mai puține, vacanțe mai puține, achiziții importante, dar și în general, cifra de afaceri în comerț este în declin. Aici se plânge lumea de afaceri. Este un declin major. Cifra de afaceri din comerț ar putea să ducă la o recesiune pe tot anul, dacă nu este compensată de investițiile publice"
Însă, consumul este de câteva ori mai mare decât investițiile ca pondere la formarea PIB, ceea ce însamnă că e nevoie de o creștere mare a investițiilor, mai ales că nu toate își vor arăta aportul la dinamica PIB imediat.
"Ar trebui ca o creștere a investițiilor publice să fie de double-digit, să fie cu cifre mari ca să poată să compenseze căderea consumului", adaugă Isărescu.
„Nu este o situație ușoară, este o situație fragilă, mergem pe o gheață subțire”, adaugă guvernatorul.
„Avem nevoie de stabilitatea politică și pentru a evita recesiunea în 2026 și pentru a controla inflația”, spune Isărescu.
Pachetul fiscal a stat la baza consolidării bugetare, păstrarea ratingul și accesul pe piețele internaționale, adaugă el.
„Obiectivul s-a atins, dar ajustarea fiscală a determinat costuri inerente, dar a dus la un deficit major de cerere, care va continua”.
Guvernatorul revine în mai multe rânduri la deviația negativă a PIB în perioada următoare și la îndemnurile către atragerea de fonduri europene.
„Accent, accent, accent pe bani europeni! Mai ales că o parte din ei sunt donații!”
Investițiile au contribuit la creșterea PIB în trimestrul al treilea de anul trecut și, totodată, investițiile străine directe, care sunt private, au crescut semnificativ anul trecut, remarcă Isărescu. Însă sumele cu adevărat mari și disponibile sunt cele din bani europeni.
Isărescu spune că acum nu mai este nevoie de alte măsuri, pentru că cele luate anul trecut „vor funcționa un an întreg vor duce deficitul la 6%, nu jumătate de an”
O greșeală ar fi însă o abandonare a parcursului de reducerea a deficitului bugetar.
„Asta ar mai trebui, după ce am câștigat încrederea piețelor, să luăm măsuri contrare, adică să ne apucăm să creștem consumul. Păi, el în mod normal a scăzut. Singura componentă care poate să compenseze echilibrant această scădere a cererii, sunt investițiile publice și cele private, dacă încrederea să recâștigă”, spune Isărescu.
Guvernatorul mai amintește și de episodul crizei politice din primăvara anului trecut, de după alegerile prezidențiale, când au ieșit 10 miliarde de euro din România.
„Am avut o pandemie, război la graniță, criză energetică și un an electoral prelungit, aproape un an jumătate, și practic o criză politică. De aia nu ne mai trebuie încă una, să fim atenți!”, spune Isărescu.
Isărescu trimite la evaluarea recentă a agenției de rating Fitch, care subliniază nevoia unei stabilități politice și a păstrării calendarului agreat cu Comisia Europeană în ceea ce privește finanțele publice.
„Sper că suntem oameni serioși, citim cu atenție ce ne scriu creditorii externi, avem dependență mare de finanțarea externă. Și creditorii externi spun clar: continuați, în vară-toamnă aveți o îmbunătățire de rating, reducere în continuare a primei de risc și, deci, a costurilor de finanțare. Vă răzgândiți, suportați consecințele!”
„Și nu vorbim numai despre scumpirea creditelor externe. S-ar putea, în situație din acestea, să n-ai acces, pur și simplu, la piețe de capital, cum a fost în 2009”, conchide Isărescu.
