Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis în ședința de joi să mențină rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, precum și ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei la 8%, respectiv pentru cele în valută la 12%, în linie cu așteptările analiștilor.
BNR va continua totodată gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar, portrivit unui comunicat al băncii centrale, scrie News.ro
Analiștii estimează că Banca Națională ar putea păstra dobânda de politică monetară la 1,75% până la finalul acestui an, urmând să urce la 2,5% anul viitor.
Totodată, nivelurile rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei ar urma să fie reduse la 6% până în decembrie, pentru a fi menținute în 2017. Pentru cele aferente pasivelor în valută, analiștii se așteaptă la reducerea acestora la 10% până la sfârșitul anului și la o tăiere de încă două puncte anul viitor, până la 8%.
Banca centrală a păstrat neschimbate, în ședința de la începutul lunii februarie, atât rata dobânzii de politică monetară, cât și rezervele minime obligatorii.
CITEȘTE ȘI Circa 20% dintre români utilizează cardul pentru plata cumpărăturilor cu valori mai mici de 10 lei Ultima tăiere pe care a operat-o BNR a avut loc în ianuarie, când a redus RMO în valută de la 14% la 12%.
Dobânda de politică monetară a fost redusă ultima dată în mai anul trecut, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%. Tot în mai au fost diminuate și ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a dat recent semnale că banca centrală ar putea înăspri politica monetară mai devreme decât se prognoza anterior, chiar în acest an, începând prin îngustarea coridorului simetric din jurul ratei dobânzii de politică monetară.
Deciziile vor fi influențate de estimarea privind creșterea inflației, pe fondul stimulării puternice a consumului.
Pe de altă parte, guvernatorul a anticipat că următoarea etapă de scădere a rezervelor minime obligatorii ar putea fi amânată pentru 2017, principala cauză fiind relaxarea politicii fiscale în 2016.
Creșterea dobânzii de politică monetară are efect asupra costului creditelor acordate de bănci, care s-ar putea scumpi.
Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidități la dobânda-cheie de 1,75% pe an, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităților permanente este de +/-1,5%. Astfel, băncile cu exces de lichidități primesc pentru depozitele ținute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, iar pentru finanțarea prin intermediul facilității de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naționale o dobândă de 3,25% pe an.
