Banca Centrală Europeană va trebui să se concentreze în 2022 pe eliminarea graduală a ratelor negative ale dobânzilor și a politicii monetare neconvenționale, a declarat Robert Holzmann, membru în Consiliul guvernatorilor BCE, transmite Reuters.
La ședința de politică monetară din 16 decembrie, Banca Centrală Europeană a decis că rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% și, respectiv, minus 0,50%. De asemenea, Banca Centrală Europeană a decis să reducă și mai mult stimulentele dar în același timp a promis un sprijin consistent pentru 2022, confirmând viziunea sa relaxată cu privire la inflație și sugerând că orice ieșire după mai mulți ani de politică monetară ultrarelaxată va fi una lentă, arată Agerpres.
BCE va înceta în luna martie 2022 să mai achiziționeze active în cadrul programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme - PEPP). În paralel, însă, BCE își va accelera achizițiile de obligațiuni în cadrul unui program mai vechi, denumit program de achiziționare de active (asset purchase programme - APP), astfel că instituția de la Frankfurt va continua să fie activă pe piață.
Nivelul achizițiilor de obligațiuni generează dispute aprinse în interiorul BCE, unde "vulturii" ar dori o diminuare mai accelerată a politicii monetare relaxate, în timp ce "porumbeii" sunt în favoarea menținerii unui sprijin monetar consistent având în vedere revenirea incertitudinilor, începând cu impactul potențial al variantei Omicron.
Holzmann, care este și guvernatorul Băncii Naționale a Austriei, a apreciat că inflația va atinge nivelul de vârf la începutul lui 2022, iar apoi va scădea lent. Oficialul a estimat că rata inflației, previzionată la 2,7% anul acesta, ar urma să crească la 3,2% în 2022, și să se reducă la 2,3% în 2023 și la 2% în 2024. Unii oficiali presează BCE să admită riscurile în creștere provocate de inflație, iar guvernatorii băncilor centrale din Germania, Portugalia și Lituania au avertizat deja în mod public în legătură cu riscurile inflaționiste.
În noiembrie, rata inflației a urcat la 4,9%, cel mai ridicat nivel de la introducerea euro. Este un nivel al inflației mai mult decât dublu față de obiectivul țintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creștere a prețurilor de 2% pe termen mediu.
Conform previziunilor economice de toamnă, publicate joi de Comisia Europeană (CE), inflația în zona euro va atinge un nivel maxim de 2,4% în 2021, înainte de a scădea la 2,2% în 2022 și la 1,4% în 2023, deoarece se estimează că prețurile la energie se vor stabiliza treptat.
Această creștere puternică a inflației este determinată în principal de majorarea prețurilor la energie, dar ea pare să fie legată și de un set amplu de ajustări economice ulterioare pandemiei, sugerând că nivelurile ridicate actuale sunt în mare măsură tranzitorii, apreciază Comisia Europeană.
Analiștii se așteaptă BCE să anunțe reducerea stimulentelor monetare chiar dacă va promite un sprijin consistent timp de mai mulți ani. O majorare a costului creditului în 2022 rămâne foarte puțin probabilă, a declarat în repetate rânduri președintele BCE, Christine Lagarde, care este convinsă că actualul puseu inflaționist este unul temporar și se va diminua anul viitor, chiar dacă BCE urmărește cu atenție riscul unei spirale salarii-prețuri.
