Propunerea băncilor ca împrumuturile prin Prima Casă să fie excluse de la aplicare în legea dării în plată a fost preluată ca amendament de senatorii din comisiile reunite de raport, în ședința din 17 februarie. La momentul votului, liderul de ședință a anunțat că amendamentul a fost respins, după o repetare a votului. Surpriza vine din raportul comisiei, unde amendamentul nu este trecut pe lista celor respinse, ci pe lista celor supuse votului plenului Senatului, cu mențiunea că votul a fost egal.
Atmosfera burlescă de ședința comisiilor reunite de economică și juridică pe tema legii dării în plată, de săptămâna trecută, se poate lăsa cu efecte legislative. Un amendament prin care creditele Prima Casă sunt excluse din lege, declarat ca respins după un vot în care numărătoarea până la opt s-a desfășurat cu mari dificultăți, se întoarce în raportul de fond al comisiilor cu mențiunea că este înaintat plenului spre vot.
Președintele ședinței, senatorul PSD Eugen Țapu-Nazare, a cerut colegilor senatori să voteze pentru excluderea Prima Casă, pentru că ar avea un impact negativ asupra pieței imobiliare și a celei a construcțiilor. Propunerea supusă la vot a venit de la Asociația Română a Băncilor și de la Consiliul Patronatelor Bancare din România.
"Vrem să reparăm niște lucruri prin legea asta. Nu să stricăm altele. Prima Casă trebuie exclusă din această lege", a declarat, la acel moment, senatorul.
CITEȘTE ȘI Raportul comisiilor din Senat privind legea dării în plată a fost depus. Urmează votul în plen După unele numărători rezultatul votului a fost de 8 la 7 pentru respingere. Altele arată egalitate la 8, cum menționează și raportul comisiilor, unde inițiatori ai amendamentului sunt trecuți senatorii PSD Nazare și Trifon Belacurencu.
După numărătoare, Nazare a declarat că amendamentul e respins. Încă un amendament cu același conținut, de data aceasta preluat de la Banca Națională a României, a căzut la vot cu 8 la 4.
Plenul Senatului are, astfel, șansa să hotărască dacă debitorii Prima Casă vor putea să scape de datorii, în cazul în care intră în dificultăți financiare.
Ministerul Finanțelor a avertizat că legea face nulă garanția de 50% din valoarea creditului acordată de stat.
“Dacă programul nu este exceptat, din momentul acesta garanția devine nulă. Întrebarea e dacă mai vrem sau nu programul Prima Casă”, a declarat, în ședința comisiilor, Enache Jiru, secretar de stat la Finanțe.
CITEȘTE ȘI Darea în plată: Ștergerea datoriilor pentru cei care au pierdut deja casa pune probleme și recuperatorilor de creanțe Băncile au dat aproape 160.000 de credite cu garanții de stat, cu o valoare totală de peste 26 de miliarde de lei, din 2010 până la finele anului trecut. În legea specială a Prima Casă, garanția statului este înscrisă ca fiind irevocabilă.
Dacă statul nu-și menține garanția pentru creditele acordate deja, BNR avertizează că se pune în postura unui faliment de stat.
"Dacă programul nu-și păstrează garanția irevocabilă, el nu va înceta pentru că spun eu, el va înceta de facto. Trebuie să-l lăsați să existe", a declarant viceguvernatorul Bogdan Olteanu.
Prima Casă este cel mai căutat credit ipotecar de după criză, două din trei credite imobiliare acordate de bănci în ultimii ani sunt credite Prima Casă, potrivit unui raport al BNR din vara anului trecut.
Raportat la nivelul pieței de credit imobiliar/ipotecar, statul român a ajuns cel mai mare garant la nivel european, devansând chiar și țări cu tradiție în subvenționarea riscului de credit, precum Olanda.
Comisia de raport a mai adoptat și două amendamente ale inițiatorului legii, deputatul liberal Daniel Zamfir, preluate de colegul său de partid, Iulian Dumitrescu. Primul schimbă termenul de "persoană fizică" cu cel de "consumator", pentru a exclude persoanele care au acționat ca profesioniști/comercianți, de tipul dezvoltatorilor imobiliari. Cel de-al doilea dă debitorilor executați silit de către bănci să ceară stingerea creanței, chiar dacă au pierdut în vânzare silită bunul imobiliar ipotecat.
Alte amendamente au vizat extinderea unor termene privind contestațiile creditorilor și cererile debitorilor adresate instanțelor de judecată, precum și dublarea la cel puțin 30 de zile a termenului în care banca trebuie să răspundă cererii debitorului, timp în care poate încerca negocierea cu acesta.
După votul din plenul Senatului, legea privind darea în plată merge pentru dezbaterea finală la Camera Deputaților.
