Creșterea rețelei de autostrăzi cu 10% în medie pe an în următorii 10 ani este unul dintre pașii necesari, alături de alte măsuri în educație, sănătate și în mediul de afaceri, arată Sergiu Manea, CEO BCR, într-un scenariu de dezvoltare a României până în 2023.
„Suferim de lipsa interconectivității regionale. Dacă vrei să ajungi de la Timișoara la Oradea faci 3 ore. Infrastructură fizică nu mai sprijină nici măcar nivelul economic de azi”, spune Manea. Calculele arată că pentru a ajunge la un nivel similar al rețelei de autostrăzi cu Germania, raportat la suprafața țării, România ar trebui să aloce aproximativ 5,1% din PIB pe an, timp de 10 ani, doar pentru autostrăzi.
„România până acum a crescut prin eforturile individuale ale antreprenorilor, prin capacitatea lor de a face ce a știut mai bine. Dar singur poți să crești doar până la un anumit nivel, rată de creștere se aplatizează. În momentul în care crești counitar, în care ai comunități care-și crează lanțuri industriale și cresc, care-și crează strategii economice și cresc, în momentul acela poți să te duci spre creșteri mai mari”, spune președintele BCR.
În opinia sa, măsuri pentru a accelera creșterea economiei sunt necesare în mai multe zone dacă vrem să dublăm PIB în 10 ani, avans care ar necesită o creștere în pas de 7% anual, astfel:.
Educație, sănătate, infrastructură
- Ce s-ar întâmpla dacă s-ar alocă 10% pe an bani în plus pentru educație?
Alocarea bugetară pentru educație ar fi de 2,4% din PIB peste 10 ani, ceea ce ar păstra România pe unul dintre ultimele locuri din UE. Pentru a ajunge la media UE, România trebuie să crească cu 1,5 pp alocarea pentru educație de la 3,2% cât are în prezent. România alocă 3,2% din PIB pentru educație, în timp ce media europeană este de 4,7%. Investițiile în capitalul uman și educație sunt cele care fac diferența pentru viitorul României. Sunt baza pentru dezvoltarea economică și socială sustenabilă. Educația necesită adaptarea la schimbările rapide de pe piața muncii.
- Ce s-ar întâmpla dacă s-ar alocă 10% pe an bani în plus pentru sănătate?
Alocarea bugetară pentru sănătate ar ajunge la 7,6% din PIB peste 10 ani și România s-ar apropia de media UE din prezent. România alocă în prezent între 4% și 5% din PIB pentru sănătate, în timp ce media europeană este situată la 7,7%, cu o diferență de 2,8 pp față de România. Austria, Franța și Danemarca sunt statele membre UE cu cea mai mare alocare pentru sănătate cu o pondere a cheltuielilor pentru sănătate între 8-9% din PIB. O alocare bugetară mai mare și gestionarea eficientă a banilor din sănătate înseamnă o rețea mai largă de clinici și spitale, inclusiv în zone rurale, care crește accesul la îngrijiri medicale pentru populație.
- Ce s-ar întâmpla dacă rețeaua de autostrăzi din România ar crește cu 10% în medie pe an în următorii 10 ani?
România ar ajunge la 2.800 Km de autostrăzi și drum expres. România are 1.074 Km de autostradă în folosință, la care se adaugă 800 Km în execuție și 200 Km în etape de licitare. Că să ajungă la un nivel similar al rețelei de autostrăzi, raportat la suprafața țării, cu Germania, România ar trebui să aloce aproximativ 5,1% din PIB pe an, timp ce 10 ani, doar pentru autostrăzi. Investițiile în infrastructură sunt esențiale pentru dezvoltarea economică a României. Mai departe de sumele de bani alocate pentru asta, avem nevoie să vorbim despre calitatea infrastructurii.
Mediul de afaceri
- Ce s-ar întâmpla dacă România ar avea cu 10% mai multe companii, de tip SRL, în următorii 10 ani?
O creștere cu 10% a numărului de companii din economie în următorii 10 ani ar putea adăuga: 1 pp pe an, în medie, la creșterea nominală a PIB-ului, respectiv 30 de miliarde de lei pe an, în medie, în plus față de varianta de bază. O creștere a spiritului antreprenorial ar fi vizibilă în creșterea numărului de companii din economie la 100 de locuitori, de la cea mai mică valoare din UE din prezent de 2,8 la 4,3. În România, ponderea companiilor mici și mijlocii în total companii care activează în economia reală locală este de 99,83%, similar cu ponderea de 99,84% înregistrată la nivelul UE.
- Ce s-ar întâmpla dacă am avea cu 10% mai multe companii românești listate la bursă în următorii 10 ani?
Dacă peste 10 ani am avea cu 10% mai multe companii listate la BVB pe segmentul principal, capitalizarea bursieră ar ajunge la aproape 22% din PIB față de 19% în 2023.
Valoarea de piață a celor 371 de companii listate la BVB a depășit nivelul de 301 miliarde de lei la finalul lui 2023 fiind 85 de companii listate pe piața reglementată și 286 de companii pe sistemul multilateral de tranzacționare.
- Ce s-ar întâmpla dacă și capitalizarea companiilor listate la bursă în acest moment ar crește cu 10% în următorii 10 ani?
În ipoteza accelerării ritmului anual de creștere cu 10 pp peste varianta de bază, adică o creștere medie anuală de 18,2%, capitalizarea bursieră s-ar apropia de 50% din PIB față de 19% din PIB în 2023. Creșterea medie anuală a capitalizării bursiere pe segmentl principal al BVB din ultimii 10 ani a fost de 8,2%.
Oamenii
- Ce s-ar întâmpla dacă am pune 10% pe lună din salariul mediu net lunar într-un cont de economii timp de 10 ani?
Dacă am depune timp de 10 ani, în fiecare lună, 507,9 lei în contul de economii, la finalul perioadei ajungem la 67.331 de lei (13.500 euro) luând în considerare salariul mediu net în decembrie 2023 în România, de 5.079 de lei și faptul că 10% din această sumă reprezintă 507,9 lei, iar în prezent un cont standard de economii oferă o dobândă anuală de 2%.
- Ce s-ar întâmpla dacă o gospodările ar investi cu 10% mai mult în următorii 10 ani?
Dacă o gospodările ar investi cu 10% mai mult în fiecare an pe o perioadă de 10 ani profitul ar fi mai mare cu 20 pp având în vedere că 0,6% din venituri (circa 39 lei/lună) este investiția medie a unei gospodării din România. La o dublare a veniturilor (aproximativ 80 de lei) suma alocată investițiilor ar crește proporțional cu creșterea veniturilor obținute, iar această valoare ar fi investită la un randament mediu de 5,8% pe o perioadă de 10 ani. Aproximativ 4,9% din populația cu vârstă de muncă a investit în fondri mutuale în 2023.
- Ce s-ar întâmpla dacă depozitele gospodăriilor ar crește cu 10 pp față de media istorică pe an în următorii 10 ani?
Dacă majorarea depozitelor ar ajunge la 21% pe an în următorii 10 ani, depozitele gospodăriilor ar ajunge la 2.300 miliarde de lei având în vedere că la finalul anului 2023 suma depozitelor gospodăriilor din România a fost de 340 mld. lei și aproximativ 11,2% a fost creșterea medie din ultimii 5 ani.
- Ce s-ar întâmpla dacă ar crește contribuția românilor la fondurile de pensii private P3 pentru următorii 10 ani cu 10 pp față de media istorică?
Dacă ponderea populației care contribuie activ la Pilonul 3 (P3) ar crește cu 10 pp în următorii 10 ani, am ajunge la 12,5% contributori activi din populație. Aproximativ 1,5 milioane de persoane comparativ cu cei 300.000 contributori din prezent. Dacă contribuția medie per deponent ar crește cu 10% în fiecare an în următorii 10 ani, această ar ajunge la aproximativ 421 lei. Contribuția lunară brută la P3 este în prezent de aproximativ 60 de milioane de lei lunar, cu o creștere de aproximativ 19,7% în 2023 față de 2022. Dacă această contribuție ar ajunge la 30% pe an în următorii 10 ani, contribuția lunară la P3 ar ajunge la 770 milioane de lei. Aproximativ 2,5% din populația cu vârstă de muncă (15-64 de ani) a contribuit activ la P3 în 2023. Contribuția medie per deponent a fost de aproximativ 162 lei.
