Contractul pentru Studiul de Fezabilitate al Drumului de Mare Viteză București-Giurgiu a fost lansat în licitație
Documentația de atribuire a contractului pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate al Drumului de Mare Viteză București-Giurgiu a fost transmisă la Agenția Națională pentru Achiziții Publice
Consiliul de Administrație al CNIR a aprobat lansarea licitației pentru Studiul de Fezabilitate al Drumului de Mare Viteză București-Giurgiu
Au fost depuse ofertele pentru concesionarea unor spații de servicii și parcări pe A3 și DEX12 (Craiova-Pitești), anunță autoritățile.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat joi că sunt aproape 800 de kilometri de autostradă și drum expres în execuție în România, ceea ce înseamnă foarte multe materiale de construcții și forță de muncă.
Autoritățile au desemnat câștigătorul contractului pentru construcția Nodului rutier de la Românași (A3), stabilind ca asocierea SC SA&PE Construct SRL - SC Spedition UMB SRL-SC Tehnostrade SRL (România) să primească acest contract.
Autoritățile au decis ca, pentru studiul de fezabilitate al drumului de mare viteză București - Giurgiu, vor cere prezența unui soft de proiectare de construcții, pe conceptul Building Information Modelling (BIM), prezent în construcții din 1970 și reprezentat în general în lume de Autocad, lansat în 1982.
Au fost depuse 10 oferte pentru construcția a 3 noduri rutiere importante pe A1, A2 și A3, anunță autoritățile.
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) pregătește documentația pentru lansarea contractului de proiectare și execuție aferentă Drumului Expres Bacău-Piatra Neamț. Acesta va fi cel mai lung Drum Expres licitat într-un singur lot.
Spedition UMB, principala firmă a grupului de companii controlat de Dorinel Umbrărescu, a avut anul trecut afaceri de 3,1 miliarde lei, de la 2,1 miliarde lei în 2022, și un profit net de 49,5 milioane lei, mult mai mic față de cel de 137 milioane lei din anul precedent.
Spedition UMB, principala firmă a grupului de companii controlat de Dorinel Umbrărescu, a avut anul trecut afaceri de 3,1 miliarde lei, de la 2,1 miliarde lei în 2022, și un profit net de 49,5 milioane lei, mult mai mic față de cel de 137 milioane lei din anul precedent.
Dorinel Umbrărescu, fondatorul grupului de firme UMB, s-a întâlnt cu oficialii Ministerului Transporturilor, într-o acțiune organizată la Timișoara, asigurând că România nu va pierde niciun euro din programul alocat pentru infrastructura rutieră.
În România se circulă, în prezent, pe mai mult de 1.100 de km de autostradă și de drum expres, transmite ministrul Transporturilor.
Creșterea rețelei de autostrăzi cu 10% în medie pe an în următorii 10 ani este unul dintre pașii necesari, alături de alte măsuri în educație, sănătate și în mediul de afaceri, arată Sergiu Manea, CEO BCR, într-un scenariu de dezvoltare a României până în 2023.
Pe rețeaua autostrăzilor din România vor fi construite 36 noi noduri rutiere, care vor contribui la creșterea capacității de trafic și îmbunătățirea conectivității la nivel de rețea de infrastructură rutieră națională, anunță autoritățile.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii estimează investiții de 15 miliarde de lei în 2024 doar în infrastructura rutieră, cu rectificări pozitive până la sfârșitul acestui an, a declarat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Ionel Scrioșteanu.
Autoritățile au semnat contractul pentru lărgirea DN4 (Șoseaua Olteniței), la 4 benzi, pentru sectorul de drum cuprins între Danubiana și intrarea în București, contractantul fiind asocierea Acvatot - Waydesignsolution.
Circulația între DN5 și DN4 poate fi deschisă în luna martie, iar cea din DN4 până în A2 poate fi în mai-iunie, la circa 8-9 luni întârziere față de termenul contractual, octombrie 2023, conform Asociației Pro Infrastructura.
55 de kilometri (doar loturile sigure, DEx16 Oradea, A0 Sud 1, A7 Focșani și muzeele A0) în scenariul PESIMIST și până la 140 kilometri (adăugăm A0 Sud 3, A1 Pitești-Curtea de Argeș, DEx4 Tureni și DEx12 Colonești-A1) în cel FOARTE OPTIMIST sunt previziunile rutiere din România avansate pentru acest an de Asociația Pro Infrastructură.
România va avea parte și anul acesta de premiere în infrastructura rutieră, anunță autoritățile.
România a trecut oficial în 2023 de borna simbolică de 1.000 de kilometri de șosele de mare viteză - autostrăzi și drum expres. În total, la final de an dacă tragem linia, vor fi dați în trafic circa 81 de kilometri noi, însă la stadiul de „muzeu” - adică tronsoane gata dar nefolosite încă, mai punem alți circa 15 kilometri pe A0. De altfel, aici vine și principalul eșec: deși politicienii au promis că vor fi gata două loturi întregi pe partea de sud, pe final de an abia dacă a fost gata doar o porțiune.
România a depășit în acest an pragul de 1.000 km de autostradă și drum expres, la 87 de ani după ce Germania a depășit această bornă. Dar dezvoltarea rețelei de drumuri rapide este încă deficitară în unele județe ale României.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat că, până la finalul anului 2024, vor fi dați în folosință 250 de kilometri de autostradă și drum expres.
Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, a declarat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, că în România, ”pentru cetățean, marea durere și marea rușine rămâne rețeaua de autostrăzi”. Totuși, comisarul european susține că nu are informații potrivit cărora proiectele de autostrăzi la care guvernul s-a angajat prin PNRR ar fi întârziate.
Autostrada Sebeș-Turda, închisă la finalul lunii ianuarie după ce o bucată de drum s-a rupt în urma unei alunecări de teren, în zona Alba Iulia Nord, va fi deschisă în data de 15 mai, însă constructorul va face o nouă expertiză, în condițiile în care în apropiere de zona în care s-a produs alunecarea inițială au apărut alte probleme, respectiv fisuri în dealul pe care a fost construit drumul de mare viteză.