Cea mai mare incertitudine pentru sistemul bancar rămâne cea legată de sănătatea financiară a clienților și de capacitatea acestora de a rambursa împrumuturile după perioada de moratoriu, spune directorul executiv al Raiffeisen Bank România. Pentru revenirea economică este esențială creșterea încrederii consumatorilor și firmelor, care este însă subminată de fake news și de inițiativele legislative legate de sistemul bancar, a transmis Steven van Groningen la videoconferința Profit.ro Financial Forum: „Finanțăm repornirea economiei“.
Videoconferința, transmisă în direct și la Profit TV, a fost organizată cu sprijinul Alpha Bank, Bursa de Valori București, CEC Bank, Depozitarul Central, Fan Courier, Groupama Asigurări, ING Bank, OTP Bank, Raiffeisen Bank, Roca Investments, SIF Banat-Crișana și SIF Muntenia
Plata ratelor pentru mai bine de unul din cinci credite la bănci a fost suspendată de la debutul pandemiei COVID-19. Riscul ca debitorii să nu-și mai onoreze obligațiile după reluarea plăților este văzut printre cele mai ridicate de către băncile din România, în timp ce BNR estimează o scădere a profitabilității sistemului.
“Avem destul de multe incertitudini în sistemul bancar și, evident, cea mai mare întrebare este cum va fi afectată abilitatea clientului de a returna banii și dacă vom avea problemele cu provizioanele și cât de mari vor fi. În primă fază e ușor, facem reeșalonare, avem moratoriu. Întrebarea este cât vor fi clienții afectați după perioada de moratoriu și întrebarea cea mai mare - cum vor fi afectați clienții din anumite domeniu pe termen mai lung”, spune van Groningen.
Directorul Raiffeisen explică faptul că firmele care sunt profitabile de principiu nu ar trebui să aibă probleme să treacă peste această perioadă, chiar dacă au o problemă temporară de cash flow, pe care o pot acoperi cu sprijin de la bănci. Însă lucrurile s-ar putea complica dacă veniturile scad pe termen lung, mai ales că situația financiară generală a firmelor din România nu este prea bună – 42% dintre firme au capital negativ și acestea angajează 15% din salariați.
„Credităm în continuare, dar ne uităm care sunt zonele care ar putea fi mai mult afectate și care mai puține. E important și cât de puternică este o firmă. Avem de-a face și cu firme care sunt slab capitalizate. Sistemul bancar poate ajuta într-o criză, dar prima obligație pentru a ține o întreprindere în viață este a proprietarului. Dacă după, totuși, 8 ani de creștere economică, cu rate de dobânzi foarte mici, ai firme care nu au nicio rezervă, cred că va fi evident mai greu pentru o bancă să ajute decât într-o situație în care acționarul are rezerve și compania este bine capitalizată”, explică van Groningen.
Guvernul a plătit salariaților șomaj tehnic și acordă garanții bancare firmelor în programul IMM Invest, dar revenirea economiei nu se poate face fără creșterea încrederii, spune van Groningen.
“Acum, lucrul care mă interesează cel mai mult este factorul de încredere. De încredere avem nevoie și când e vorba de consum, dar și când e vorba de investiții. Dacă vrem ca fiecare să facă ce are de făcut, trebuie să creăm un mediu în care există un minim de încredere pe viitor. Nu putem să așteptăm de la un consumator care este îngrijorat de viitor să cheltuiască bani”, spune directorul Raiffeisen.
În aprilie, încrederea în economie a avut a doua cea mai mare cădere de după revoluție, urmată de două luni de revenire, însă nu completă.
“Pompăm foarte mulți bani în economie și vedem că cresc economisirile și nu neapărat consumul. La fel și în IMM Invest, vedem că multe credite sunt pentru capital de lucru și nu pentru investiții. Dacă în același timp facem lucruri care distrug încrederea în societate, cu tot felul de fake news și de inițiative legislative care scad predictibilitatea, atunci degeaba venim cu programe foarte-foarte scumpe cu o mână, dacă cu cealaltă distrugem încrederea de care avem nevoie”, spune van Groningen.
Cadrul legislativ impredictibil este menționat de către bănci în rândul riscurilor sistemice severe. Parlamentul sub majoritatea din jurul PSD a modificat ordonanța privind moratoriul astfel încât au fost extinse prevederile favorabile debitorilor și a adoptat recent și o lege care plafonează dobânda creditelor, inclusiv a celor în derulare. Noua legislație este contestată la Curtea Constituțională de către PNL.
