Prin cererea de chemare în judecată depusă la Tribunalul București, reclamanta UCMR-ADA, în contradictoriu cu pârâtele UBER BV- FILIALA BUCURESTI SRL (FOSTĂ UBER SYSTEMS ROMANIA SRL) și UBER BV, a solicitat instanței obligarea pârâtelor:
În principal: la plata sumei de 150 lei plus TVA pentru fiecare lună și pentru fiecare mijloc auto cu care, în intervalul septembrie 2015 – noiembrie 2018, s-au desfășurat în România activități de transport persoane prin intermediul serviciilor pârâtei, suma datorată cu titlu de despăgubiri pentru încălcarea drepturilor patrimoniale de autor ca urmare a comunicării publice a operelor muzicale în aceste mijloace de transport persoane, comunicare publică realizată fără că pârâtă să fi încheiat în prealabil autorizație licența neexclusivă cu UCMR-ADA;
În subsidiarul capătului 1 al cererii de chemare în judecată: a) la plata sumei de 50 lei plus TVA pentru fiecare lună și pentru fiecare mijloc auto cu care, în intervalul septembrie 2015 – noiembrie 2018, s-au desfășurat activități de transport persoane prin furnizarea de servicii pârâtelor, sumă datorată cu titlul de drept a operelor muzicale pentru comunicarea în public;
b) la plata penalităților de 0.5%/zi de întâmpinare funcțională cu fiecare scadență lunară în parte și până la dată plății efective a remunerațiilor restante datorate de părăsire.
Prin notele scrise depuse la termenul de judecată din data de 23.01.2025, reclamanta a indicat că valoarea prejudiciului calculat pe baza situației cu mijloace de transport comunicată de pârâtă este:
7.371.000 lei plus TVA este valoarea prejudiciului egal cu triplul remunerațiilor;
în subsidiar, 2.457.000 lei plus TVA, la care se adaugă dobândă legală, este valoarea prejudiciului în cazul în care utilizarea operelor muzicale ar fi fost o licită, autorizată în prealabil de UCMR-ADA.
Totodată, se constată că reclamanta și-a întemeiat acțiunea, în principal, pe dispozițiile art. 13 lit. f și art. 15 din Legea nr. 8/1996, respectiv art. 1349 și art. 1369 C.civil.
Pârâta UBER B.V. a depus întâmpinare la cererea formulată de UCMR-ADA, prin care a solicitat instanței să se dispună, pe fond, respingerea cererii ca neîntemeiată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. La data de 6 martie 2025, instanța de fond a respins pretențiile reclamantei:
Soluția pe scurt:
Respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de către pârâta Uber B.V., ca neîntemeiată. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată, ca neîntemeiată. Obligă reclamanta la plata către pârâte cu titlu de cheltuieli de judecată a sumei de 10000 euro (contravaloarea în lei la cursul BNR din data plății) reprezentând onorariu avocat redus. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare care se depune la Tribunalul București – Secția a V-a Civilă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi 06.03.2025.
Motivarea
În motivarea consemnată de rejust.ro, Tribunalul București a arătat că, în urma probatoriului administrat în cauză, nu sunt îndeplinite în cazul pârâtelor condițiile cumulative ale răspunderii civile delictuale conform normelor generale cuprinse în Codul civil și normelor speciale prevăzute de Legea nr. 8/1996, nefiind îndeplinită, cu titlu prioritar, condiția existenței unei fapte ilicite a pârâtelor și nici răspunderea solidară a acestora cu autorul faptei ilicite conform art. 1369 C.civil, pentru considerentele expuse în continuare. Astfel, contrar susținerilor reclamantei, se reține că pârâtele desfășoară o activitate conexă domeniul transportului de persoane, iar nu o activitate de transport propriu-zisă.
Punerea la dispoziția publicului de către pârâte a unei aplicații digitale, prin intermediul căreia se realizează servicii de transport persoane, nu echivalează cu efectuarea de către pârâte a transportului de persoane, aspect care rezultă inclusiv din reglementarea actuală stabilită prin O.U.G. nr. 49/2019 privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto. Situația faptică aplicabilă UBER este similară altor operatori economici, care intermediază prin aplicații digitale serviciile de transport propriu-zis efectuate de conducătorii autoturismelor pentru clienți, însă este diferită, prin natura sa, de activitățile operatorilor care exercită în concret servicii de transport persoane, precum companii aeriene, feroviare, de taxi, sau care închiriază autoturisme proprii pentru transport (rent a car), conform justnews.ro.
Raportat la specificul activității efectiv prestate de către pârâte, se remarcă lipsa oricărui control al acestora cu privire la comunicarea publică a operelor muzicale în mijloacele de transport persoane, ale căror conducători folosesc aplicația pusă la dispoziție de către pârâte. În acest sens, se reține că pârâtele nu dețin vreun drept de proprietate sau de folosință asupra autoturismelor, neavând, prin urmare, vreun rol privind echiparea tehnică a autoturismelor și nu impun, pentru folosirea aplicației, ca autoturismele să fie echipate cu anumite sisteme de comunicare de opere muzicale.
De asemenea, pârâtele nu solicită conducătorilor autoturismelor să comunice opere muzicale în mijloacele de transport, neavând niciun control cu privire la comunicarea sau nu a operelor muzicale, respectiv a tipului de opere muzicale comunicate. Opțiunea conducătorilor mijloacelor de transport de a comunica opere muzicale, în lipsa oricăror cerințe sau control din partea pârâtelor, determină inexistența unei fapte ilicite în persoana pârâtelor, fiind excluse și situațiile premise pentru a opera răspunderea solidară conform art. 1369 C.civil, și anume existența îndemnului, determinării, ajutării autorului faptei ilicite, respectiv a tăinuirii de bunuri sau a obținerii de foloase ca urmare a faptei ilicite.
În sensul voinței de a înlătura răspunderea solidară între pârâte și conducătorii autoturismelor de transport persoane, sunt și prevederile art. 2.3 din modelul de contract de prestare de servicii aplicabil acestora.
În concluzie, instanța a stabilit că pârâtele nu au calitatea de utilizatori de opere muzicale în scop ambiental, în sensul prevederilor art. 13 lit. f și art. 15 din Legea nr. 8/1996, nerealizând comunicarea publică a operelor muzicale în mijloacele de transport persoane și neavând nicio cerință sau control asupra realizării respectivei comunicări. Totodată, se reține că lipsa unei fapte ilicite în sarcina pârâtelor, în sensul invocat de către reclamantă, determină și lipsa vinovăției acestora, precum și inexistența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu. Având în vedere neîndeplinirea condiției cumulative a existenței unei fapte ilicite în sarcina pârâtelor, fapt ce atrage neîndeplinirea condițiilor privind existența vinovăției pârâtelor și existența legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, Tribunalul apreciază că nu se mai impune nici analiza condiției existenței unui prejudiciu.
Sentința Tribunalului București a fost atacată cu apel de către reclamanta UCMR-ADA.
Litigiul a ajuns astfel pe rolul Curții de Apel București, instanța stabilind următorul termen de pronunțare la data de 17 decembrie 2025.
Curtea de Apel a schimbat decizia
Tip solutie: Schimbat în parte
Soluția pe scurt: Admite apelul principal. Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că: Admite în parte cererea principală.
Obligă pârâtele, în solidar, la plata sumei de 7.349.085 lei plus TVA, pentru intervalul septembrie 2015- noiembrie 2018, suma datorată cu titlu de despăgubiri pentru încălcarea drepturilor patrimoniale de autor ca urmare a comunicării publice a operelor muzicale în mijloace de transport persoane.
Menține în rest dispozițiile sentinței apelate. Respinge apelul incident ca nefondat.
Obligă apelantele-pârâte Uber Systems România SRL și Uber B.V, in solidar, la plata către apelanta reclamantă a sumei de 3000 lei, cheltuieli de judecată în fond, în primul ciclu procesual, 50 lei, cheltuieli de judecată în apel, în primul ciclu procesual și 2975 lei cheltuieli de judecată în recurs. Ia act că apelanta reclamantă a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată din apel, din prezentul ciclu procesual, pe cale separată. Cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de apel București, sub sancțiunea nulității. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția grefei instanței, astăzi, 17.12.2025.
În România, compania operează acum în 36 de orașe din România: București, Brașov, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Constanța, Oradea, Craiova, Călărași, Ploiești, Pitești, Galați, Brăila, Sibiu, Buzău, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Alba Iulia, Arad, Târgu Mureș, Baia Mare, Târgoviște, Suceava, Satu Mare, Botoșani, Tulcea, Focșani, Bistrița, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Jiu, Reșița, Slobozia, Slatina, Zalău, Hunedoara și Deva.
Compania a lansat recent în România serviciul Uber Courier, care este disponibil în toate orașele din țară în care aplicația este activă.
Compania americană Uber a înregistrat în România la nivelul anului 2024 o cifră de afaceri de 17,2 milioane de lei, de la 9,97 milioane de lei în 2023, precum și un profit net de 1,15 milioane de lei, de la aproape 503.866 în anul precedent.
Aplicația este disponibilă în mai mult de 70 de țări din toată lumea, în peste 10.000 de orașe.
Uber este o platformă multimodală care la nivel global oferă servicii de livrare de mâncare, livrare de colete de mici dimensiuni, biciclete și trotinete electrice.
Din februarie 2015, Uber este prezent și în România.
