Ministerul Finanțelor a împrumutat din piață 500 de milioane de lei cu scadența în noiembrie 2024. Costurile de împrumut sunt în scădere importantă față de precedenta licitație la aceeași scadență, evoluție la care a pus umărul și decizia Băncii Naționale de ieri, de a reduce dobânda cheie la un nou minim istoric.
Obligațiunile au atras oferte de aproape 2 miliarde de lei la un prospect de 500 de milioane de lei, însă Finanțele au rămas în planul inițial și au împrumutat 500 de milioane de lei. Randamentul mediu de 3,44% este în scădere de la nivelul de 3,75% înregistrat în urmă cu o lună, când MFP împrumuta 270 de milioane de lei la aceeași scadență.
Randamentele au scăzut, de altfel, pe toate scadențele în comparație cu fixingul de miercuri, cele mai mari scăderi fiind de peste 20 de puncte de bază în cazul titlurilor pe 10 ani.
Miercuri, BNR a redus dobânda cheie de la 1,75% la 1,5%, un nou minim istoric. ING Bank arată că obligațiunile în lei erau deja pe o tendință de apreciere înaintea anunțării deciziei BNR și se așteptau ca aceasta să ducă la o scădere suplimentară a randamentelor – pentru licitația de astăzi randamentul mediu era așteptat la 3,5%, dar rezultatul a fost chiar mai bun pentru stat.
Randamentele au fost în creștere în piața secundară în ultima săptămână, mai ales pe scadențele lungi, un răspuns al investitorilor la informațiile privind o posibilă moțiune de cenzură împotriva Guvernului, care a și respins ofertele băncilor la licitația de luni din cauza dobânzilor prea mari.
Din martie, de la debutul pandemiei COVID 19 și a măsurilor restrictive asociate în România, BNR a tăiat dobânda cheie cu 1 punct procentual și a cumpărat titluri de stat din piața secundară, după ce incertitudinile și teama de activele piețelor emergente aruncaseră randamentele la scadența pe 10 ani în jurul a 6%, ceea ce făcea finanțarea datoriei statului dificilă.
Randamentele au scăzut la fixingul de joi la toate scadențele.
Guvernul a împrumutat în primele șapte luni ale anului 90 de miliarde de lei dintr-un necesar de finanțare de 144 de miliarde de lei pentru acest an, potrivit estimărilor Consiliului Fiscal. Execuția bugetară la jumătatea anului arată deja un deficit bugetar record de 4,17% din produsul intern brut, aproape de ținta de 6,7% pentru întreg anul.
România a intrat în pandemie cu o estimare ridicată de deficit bugetar, la care s-au adăugat costurile cu măsurile sanitare și baza mai redusă de impozitare ca urmare a contracției economice. Astfel, deficitul bugetar ar putea reprezenta circa o treime din veniturile bugetare până la finele anului.
