Banca Națională a României (BNR) a scăzut prognoza de inflație pentru acest an la 2,7%, de la 2,8% cât arăta prognoza în primăvară, iar pentru anul viitor estimările privind rata anuală a inflației rămân la 2,5%, arată raportul asupra inflației publicat joi de Banca Națională a României (BNR), potrivit căruia revenirea economiilor, implicit și a celei a României, este de așteptat să fie una lentă. Potrivit raportului, economia globală și perspectiva acesteia au fost puternic afectate de impactul advers major și de incertitudinile fără precedent generate de pandemia de coronavirus, împreună cu măsurile restrictive aplicate de autorități în scopul limitării extinderii ei.
”Scenariul de bază al proiecției macroeconomice este fundamentat pe ipoteza menținerii sub control a situației epidemice, fără să fie necesară reintroducerea unor măsuri administrative generalizate de distanțare socială. Astfel, va continua procesul de reluare treptată a activității economice, pe fondul adaptării graduale a comportamentului agenților economici la noile condiții. În acest context, perspectiva este cea a consemnării unei ușoare tendințe de reducere a ratei anuale a inflației IPC pe intervalul proiecției, care urmează să atingă 2,7% la finele anului curent și 2,5% la sfârșitul celui viitor. Valorile reflectă predominant contribuția inflației de bază, proiectată în scădere pornind de la valorile ridicate înregistrate în perioadele recente, în principal sub influența deficitului de cerere amplu format în economie și, respectiv, a disipării presiunilor inflaționiste asociate șocurilor de ofertă rezultate din evoluția situației sanitare. În sens invers, de amplificare a presiunilor inflaționiste, va acționa dinamica unor componente exogene ale coșului de consum (prețurile combustibililor și cele administrate), însă influența acestora nu va fi de natură să altereze profilul descendent al inflației headline. Noua prognoză pentru rata anuală a inflației IPC și, respectiv, a inflației CORE2 ajustat reconfirmă, cu mici diferențe, valorile proiectate în precedentul Raport asupra inflației”, arată raportul BNR.
Atât evoluția epidemiei, cât și impactul acesteia asupra activității economice sunt marcate de un grad ridicat de incertitudine, reflectată și asupra prognozei macroeconomice. Pe ansamblu, balanța riscurilor la adresa proiecției ratei anuale a inflației este evaluată a fi înclinată, cu precădere pe termen mediu, în sensul unor abateri în sus de la valorile preconizate în scenariul de bază, scrie News.ro.
”Economia globală și perspectiva acesteia au fost puternic afectate de impactul advers major și de incertitudinile fără precedent generate de pandemia de coronavirus, împreună cu măsurile restrictive aplicate de autorități în scopul limitării extinderii ei”, se menționează în raport.
Configurația actualului scenariu de bază este grevată de o multitudine de surse interconectate de riscuri și, mai ales, de incertitudini, ce decurg primordial din evoluțiile în planul sănătății publice, arată conducerea băncii centrale.
”Contracția, fără precedent în perspectivă istorică recentă, indusă de propagarea noului coronavirus a condus la blocaje ample ale lanțurilor de valoare adăugată de la nivel global și la creșteri semnificative ale volatilității de pe piețele financiare internaționale. Pe acest fond, deciziile agenților economici au fost sever perturbate, fiind de așteptat ca până la normalizarea situației riscurile în sens descendent la adresa activității economice să fie dominante. Chiar și în absența materializării unor riscuri adverse, revenirea economiilor, implicit și a celei a României, este de așteptat să fie una lentă. În schimb, o agravare a situației epidemice, scenariu a cărui probabilitate de materializare a crescut, nu ar face decât să mărească provocările la adresa setului de măsuri adoptate de autorități, dată fiind epuizarea treptată a spațiului de acțiune aflat la dispoziția acestora”, relevă raportul.
Rata anuală a inflației IPC și-a continuat în trimestrul II 2020 parcursul descendent observat de la începutul acestui an, plasându-se în luna iunie în apropierea punctului central al benzii de variație asociate țintei staționare, respectiv la 2,58%, comparativ cu 3,05% în luna martie. Traiectoria dezinflaționistă a fost imprimată în principal de ieftinirea amplă a combustibililor, pe fondul corecției puternice a cotației internaționale a petrolului, indusă de scăderea însemnată a cererii agregate provocată de criza sanitară și, respectiv, de incertitudinile privind traiectoria revenirii economiei globale. În același timp, însă, suprapunerea șocurilor pe partea cererii și a ofertei, asociate măsurilor adoptate în scopul aplatizării curbei epidemice, a imprimat o tendință de relativă stabilitate ratei anuale a inflației CORE2 ajustat, aceasta înregistrând 3,7% la finele trimestrului.
În același timp, pe parcursul trimestrului II, rata medie anuală a inflației IAPC a continuat să se mențină printre cele mai ridicate înregistrate în rândul statelor membre ale UE, recuperând însă parțial din decalajul față de media europeană.
”Rata anuală a inflației IAPC din zona euro este previzionată a se plasa în continuare la niveluri foarte joase (fiind influențată în mod semnificativ pe orizonturile apropiate de timp de componenta de energie, în contextul scăderii cotațiilor petrolului), în creștere graduală de la începutul anului viitor, însă rămânând semnificativ sub nivelul de referință de 2%. Rata anuală a inflației IAPC exclusiv produse energetice din zona euro (măsură relevantă pentru configurarea dinamicii prețurilor bunurilor din import) este anticipată să se reducă lent până la finele anului viitor, în condițiile deficitului de cerere și ale disipării șocurile asociate situației medicale (cererea crescută pentru bunuri și servicii de strictă necesitate, unele perturbări ale lanțurilor de producție și aprovizionare, eventuala recuperare prin prețuri a cheltuielilor de protecție medicală suportate de companii)”, arată etimările BNR.
Rata anuală a inflației din SUA este prognozată a înregistra valori superioare celor din zona euro în ambii ani.
De asemenea, prognoza cursului de schimb euro/dolar indică o ușoară apreciere a monedei europene pe intervalul de prognoză de la nivelul consemnat în trimestrul II al anului curent de 1,1 dolar/euro până la 1,15 dolar/euro la orizontul proiecției. Traiectoria celor două monede este însă marcată de incertitudini semnificative, amplificate de evoluțiile din perioadele recente, când moneda euro a cunoscut un avans mai amplu în raport cu dolarul SUA. Scenariul de evoluție a prețului petrolului Brent este fundamentat pe baza cotațiilor futures și prevede o creștere treptată a acestuia până la nivelul de 47 dolari SUA/baril la orizontul proiecției.
Prețurile volatile ale alimentelor (LFO) sunt anticipate să înregistreze o dinamică anuală de 8,4% la finele anului curent și de 3,3% la sfârșitul celui viitor, aceste valori fiind configurate sub ipoteza înregistrării unor recolte agricole încadrate în proximitatea unei medii multianuale.
”Răspândirea pandemiei COVID-19 s-a reflectat într-o deteriorare a activității economice încă din trimestrul I al anului curent. Astfel, deși PIB real a înregistrat o ușoară creștere trimestrială (0,3%), decelerarea față de trimestrele anterioare a fost notabilă, atât în termeni trimestriali, cât și anuali (până la 2,4%). Similar rundei anterioare, în ipoteza din scenariul de bază a limitării efectelor medicale ale crizei, cea mai mare parte a efectelor acesteia sunt evaluate a fi localizate pe parcursul trimestrului II, fiind estimată o contracție majoră (atât în termeni trimestriali, cât și anuali) a activității economice. Evoluția reflectă atât afectarea sectoarelor vulnerabile la distanțarea socială și al celor care depind de lanțurile de producție și aprovizionare transfrontaliere, cât și scăderea accelerată a cererii interne și a celei globale, într-un context marcat și de o deteriorare bruscă a încrederii, cu amprentă asupra comportamentului agenților economici”, potrivit raportului.
Contracția economică estimată din trimestrul II se reflectă și în evaluarea unor ajustări pronunțate în cazul componentelor PIB.
”Prognoza macroeconomică este marcată de un grad ridicat de incertitudine, având în vedere puținele date statistice disponibile, precum și experiențele anterioare limitate privind evoluția economiilor în crize pandemice de o asemenea magnitudine. Acestea fac dificilă anticiparea duratei și intensității crizei, cu implicații directe asupra perspectivelor activității economice”, spun reprezentanții BNR în raport.
