Departamentul de Justiție al Statelor Unite a deschis un proces antitrust împotriva Visa pentru monopolizarea pieței cardurilor de debit. Compania americană este acuzată că își folosește influența pentru a împiedica competiția din partea companiilor rivale și pentru a împiedica dezvoltarea unor alternative.
Guvernul american acuză Visa, cea mai mare rețea de plăți din lume, că a instituit un monopol pe piața cardurilor de debit prin impunerea unor acorduri de exclusivitate cu partenerii, în timp ce potențialii competitori sunt atrași în colaborări și amenințați cu comisioane ridicate.
Visa procesează mai mult de 60% din tranzacțiile de debit din SUA, din care încasează comisioane de peste 7 miliarde de dolari anual, arată guvernul.
„Visa își folosește dominația, scara enormă și rolul central în ecosistemul cardurilor de debit pentru a impune o rețea de acorduri exclusive comercianților și băncilor. Aceste acorduri penalizează clienții Visa care direcționează tranzacțiile către o altă rețea de debit sau un sistem alternativ de plată. Procedând astfel, susține plângerea, Visa își menține volumele de tranzacții, se izolează de concurență și sufocă concurenții mai mici, cu prețuri mai mici”, se arată în comunicatul Departamentului de Justiție (DOJ).
De asemenea, pentru a menține cota de piață, compania este acuzată că le propune potențialilor competitori să intre în parteneriate, prin utilizarea unor stimulente financiare și prin amenințarea cu tarife ridicate. Spre exemplu, Visa a intrat în parteneriate cu Apple, PayPal și Square pentru a determina companiile, care oferă servicii de plată, să nu-și facă propriile rețele de procesare a tranzacțiilor – Visa a considerat Apple Pay drept o amenințare existențială la adresa tranzacțiilor de debit, se arată în plângerea DOJ.
„Acuzăm că Visa și-a strâns în mod ilegal puterea de a extrage taxe care depășesc cu mult ceea ce ar putea percepe pe o piață competitivă”, a declarat procurorul general Merrick B. Garland. „Comercianții și băncile transmit aceste costuri către consumatori, fie prin creșterea prețurilor, fie prin reducerea calității serviciilor. Drept urmare, comportamentul ilegal al Visa afectează nu doar prețul unui singur lucru, ci și prețul aproape tuturor lucrurilor”.
Visa își folosește forța bazată pe numărul mare de tranzacții care trebuie să treacă prin sistemele sale de plată pentru a impune angajamente de volum extinse comercianților și băncilor acestora, precum și instituțiilor financiare care emit carduri de debit, se mai arată în plângere. Aceste acorduri au un preț astfel încât, cu excepția cazului în care întregul sau aproape tot volumul de debit trece prin sistemul Visa, pot fi impuse penalități mari de neloialitate asupra tuturor tranzacțiilor Visa. Comercianții nu își pot permite să folosească concurenții mai mici ai Visa pentru tranzacții în care există opțiuni, chiar și atunci când acești concurenți oferă prețuri mai mici pe tranzacție.
Potrivit DOJ, pentru Visa multe dintre tranzacții nu ar putea fi suspuse competiției, pentru că nu există un procesator alternativ. Dar pentru cele care sunt teoretic în competiție cu alți procesatori, Visa își folosește puterea de piață prin aceea că impune firmelor și băncilor acceptatoare cu care nu au încheiate acorduri să plătească comisioanele de listă, mult mai mari în lipsa unui acord de „discount”. Dacă ponderea volumelor tranzacționate de firme/băncile la care acestea încasează sunt sub limita impusă de Visa, adică dacă firmele folosesc rețelele competitorilor, atunci se aplică prețul de listă și astfel competiția este limitată.
„Visa folosește două abordări pentru a impune angajamentele de volum. În primul rând, își împarte profiturile de monopol pentru a cumpăra exclusivitate. În al doilea rând, Visa percepe atât tarife de rețea și interchange foarte ridicate, care sunt separate de costurile incrementale ale Visa, comercianților sau achizitorilor care refuză să semneze acorduri de deviere a tranzacțiilor și include penalități aspre în contractele sale cu comercianții și achizitorii care fac semnează acordurile, dar nu reușește să îndeplinească cerințele de exclusivitate”, arată DOJ în plângere.
Guvernul mai susține că „așa cum arată clar documentele interne ale copaniei acuzate, Visa se temea că unele companii de tehnologie și startup-uri fintech cu ambiții de rețea ar putea elimina Visa ca intermediar între comercianți, consumatori și băncile lor, oferind un produs de plată mai bun sau mai ieftin”. „Visa și-a propus să oprească această dezvoltare prin încheierea de acorduri prin care să plătească potențialii concurenți să se asocieze în loc să inoveze. După cum a spus directorul financiar al Visa de atunci: Toată lumea este un prieten și partener. Nimeni nu este un concurent”.
În 2020, DOJ a deschis un proces antitrust pentru a împiedica Visa să achiziționeze fintech-ul Plaid, o tranzacție de 5,3 miliarde de dolari.
Visa a avut venituri de 18,8 miliarde de dolari în 2022, la nivel global și a procesat tranzacții de 12.300 de miliarde de dolari. Marja operațională în SUA este de 83%, mai arată DOJ.
Numele Visa apare pe fața cardurilor de debit cu care se fac peste 70% din plăți în SUA ca volum, în timp ce rivalul Mastercard este brand pentru 25% din cardurile de debit. (În SUA, cardurile de debit au mai multe rețele înscrise, din care una, principală, este pe fața cardului, iar cele auxiliare, care teoretic ar putea fi folosite pentru procesarea tranzacției – dar în realitate nu sunt - , sunt pe spatele acestuia.)
Reprezentanții Visa au respins acuzațiile și susțin că litigiul inițiat de guvern ignoră realitatea că Visa este una din multele companii din piața cardurilor de debit, unde există numeroși concurenți noi intrați.
„Oricine a cumpărat ceva online sau a verificat la un magazin, știe că există un univers de companii în continuă expansiune care oferă noi modalități de a plăti pentru bunuri și servicii”, spune un reprezentant al Visa.
Guvernul cere instanței să constate validitatea acuzațiilor și să împiedice Visa să mai folosească practicile curente, inclusiv combinarea serviciilor de credit sau stimulentele de credit cu serviciile de rețea de debit, practicarea unor structuri de preț cu o componentă de limită (cliff pricing) prin care competiția din partea rivalilor este descurajată sau eliminată, respectiv eliminarea acordurilor (implicite și explicite) de non-combat cu potențialii competitori.
