Băncile au reluat în forță activitatea de creditare în monedă națională, chiar înainte ca BNR să reducă dobânda cheie. Producția de împrumuturi noi acordate populației a crescut cu 50% în termeni reali și creditul ipotecare a reluat prim planul. Și finanțarea firmelor în monedă națională capătă viteză, relevă datele analizate de Profit.ro.
Băncile au acordat în iunie un volum record de 13,5 miliarde de lei în împrumuturi noi în lei, dintre care 8 miliarde de lei sunt credite acordate populației – circa 5,5 miliarde de lei pentru locuințe, din nou un record nominal.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În total, în ultimele 12 luni, băncile au plasat credite noi în lei de 126,2 miliarde de lei (+45%), din care 81,6 miliarde de lei către populație (+61%) – 38,5 miliarde de lei pentru consum (+55%) și 41,6 miliarde de lei pentru locuințe (+71%) -, respectiv 44,6 miliarde de lei către firme (+22%).
Calculat ca medie mobilă pe 12 luni, o socoteală care arată mai bine tendința, creditele noi în lei au fost de 10,5 miliarde de lei în iunie, în creștere cu 45% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Finanțarea populației a crescut cu 61%, la 6,8 miliarde de lei, cea mai mare dinamică de după 2015.
Creditele noi de consum s-au majorat cu 61%, la 3,2 miliarde de lei, în timp ce creditele ipotecare au decolat la o dinamică de 71% și un volum lunar de 3,5 miliarde de lei.
Împrumuturile noi pentru firme au avansat și ele cu aproape 23%, la o valoare lunară de 3,7 miliarde de lei, ceea ce arată o revenire a apetitului companiilor pentru finanțarea în monedă națională.
Dacă facem calculul și mai relevant și ajustăm dinamica cu inflația medie din ultimele 12 luni, atunci creditul nou în lei înregistrează o creștere de circa 35%, cea mai bună din ultimii 8 ani. Împrumuturile ajustate către populație au crescut cu 50%, din care cele peste consum cu 45% și cele pentru locuințe cu 59%, cele mai ridicate dinamici de după 2016, respectiv 2015. În cazul firmelor, creșterea ajustată este mult mai modestă, la 14% pe an, dar la cel mai bun nivel de după martie 2022.
De unde vine revenirea creditării
Creșterea dobânzilor din 2022-2023 a redus puternic cererea eligibilă pentru creditul în lei. După ce BNR a dus rata cheie de la 1,25% la 7%, dobânzile din piață au crescut simțitor și chiar s-au dublat în cazul împrumuturilor ipotecare, depășind și 8%.
Băncile au avut un spațiu limitat să reducă dobânzile la împrumuturile ipotecare noi, câtă vreme indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) a rămas ridicat, la circa 6%, așa că DAE la creditele de casă a rămas în jurul a 8% pe an, dar cu perspectiva să scadă după ce BNR va tăia dobânzile.
În iulie și august, BNR a tăiat rata cheie de la 7% la 6,5%, decizie a căror efecte se vor vedea însă de la începutul anului viitor, când se va face actualizarea IRCC.
Mai mult, cu dobânzile pe loc, prețurile apartamentelor au luat-o în sus. Potrivit indicelui Imobiliare.ro, prețurile pe țară au crescut cu aproape 12% în iulie 2024, comparativ cu aceeași lună din 2023.
Cheia ar putea fi în nivelul veniturilor populației. Salariul mediu net a crescut cu 12,5% în termeni anuali în iunie și cu 7,2% în termeni reali, ajustat cu inflația. Salariile bugetarilor au crescut cu 17-19% în acest interval. Față de ianuarie 2022, în doar doi ani și jumătate, salariile au crescut cu 40% în termeni nominali!
Creditele de consum, ajutate și de reducerile de dobânzi
În cazul creditelor de consum, care au aproape toate dobândă fixă, băncile au avut mai mult spațiu de manevră să ajusteze dobânzile și să încerce să capteze cât mai multă cotă de piață. DAE la creditele ipotecare urcase și la peste 14% la începutul anului trecut, dar în iunie anul curent scăzuse la 10,5%. Această mișcare a făcut creditele mai accesibile.
Aprinderea creditelor de consum, pe fondul salariilor în creștere, a accelerat consumul la începutul acestui an. Vânzările cu amănuntul au crescut (în termeni reali) cu 10% în iunie, cea mai mare dinamică din UE.
Creditele în valută, în recul
Băncile au acordat firmelor credite noi în euro de circa 483 de milioane de euro în iunie – medie mobilă pe 12 luni – în scădere cu 20% față de iunie 2023, respectiv cu aproape 26%, dacă ajustăm cu inflația. Ca sumă cumulată pe 12 luni încheiate în iunie, creditul în euro a scăzut cu circa 20%, la 5,8 miliarde de euro.
În prima parte a lui 2023, când dobânzile la euro erau încă mici, firmele s-au bulucit la credite în euro – volumul de împrumuturi noi ajunsese la o dublare în termeni anuali!
După ce Banca Centrală Europeană a crescut dobânzile, ca răspuns la inflația ridicată, băncile au majorat și ele ratele clienților, în principal companii în cazul României.
Deși anul trecut apăruse un interes al firmelor și pentru finanțările în dolari, acestea s-au rărit în 2024, până la o medie de 37 de milioane de dolari în iunie, la mai puțin de jumătate față de anul precedent.
Dobânda la împrumuturile în euro a crescut de la sub 3% la aproape 6,6% față de 2022. Dobânda la lei a scăzut față de 2023 de la 10% la 8%.
Notă. Creditele noi reprezintă volumul cumulat de al finanțărilor acordate de bănci într-un anumit interval la nivel agregat. Cu alte cuvinte, refinanțările, restructurările, conversiile și alte operațiuni care nu generează neapărat o sporire a soldului creditului sunt socotite drept afaceri noi în aceste statistici de la BNR.
Revenirea creditării este vizibilă însă și în soldul creditului bancar, mai ales în cazul populației.
