Băncile au fost nevoite să-și calculeze, imediat după publicarea legii dării în plată în Monitorul Oficial, necesarul de capital suplimentar pentru riscul aferent debitorilor care ar putea beneficia de lege să nu-și mai ramburseze integral datoria, în timp ce notificările de dare în plată primite de la clienți atrag provizionarea suplimentară de către instituțiile de credit pentru activele depreciate, cee ace afectează profitabilitatea și capacitatea viitoare de majorare a capitalului, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Florin Georgescu.
El a arătat că principalul factor care poate conduce la creșterea ratei de neperformanță în sistemul bancar românesc, după ce aceasta a fost redusă semnificativ în ultimii ani, până la 13,5% la finele primului trimestru, este impredictibilitatea cadrului legal, referindu-se la legea dării în plată, aprobată în aprilie și intrată în vigoare pe 13 mai, potrivit News.ro.
“Măsurile pe care le-a luat BNR pentru ca băncile să își reflecte în contabilitate, în rezultatele financiare și în structura portofoliului în mod corect efectele acestei legi se referă la monitorizarea aplicării corecte a regulamentului European 575/2013, care obligă la calcularea de capital suplimentar, cerințe de capital suplimentare pentru riscul de credit, riscul de contrapartidă, riscul ca debitorul, beneficiind de această lege, să nu-și ramburseze integral obligațiile contractate”, a afirmat Georgescu la un seminar pe tema creditelor neperformante organizat la BNR, la care participă reprezentanți ai FMI și ai Comisiei Europene.
CITEȘTE ȘI Isărescu: BNR a luat trei decizii critice care au dus la scăderea ratei creditelor neperformante 28 noiembrie - Profit Financial.forum
El a arătat că astfel se se schimbă statutul expunerii către debitorii de pe segmental creditelor imobiliare, solicitând băncilor mai mult capital pentru că s-a expus către un debitor care poate beneficia de această lege “specială”.
Cerințele suplimentare de capital au fost implementate doar ca urmare a publicării legii în Monitorul Oficial.
În urma unor întâlniri ale reprezentanților BNR cu cei ai primelor patru companii mari de consultanță financiară (PwC România, EY România, Deloitte și KPMG), s-a constatat necesarul de provizionare de căte bănci odată de un debitor a depus o notificare de dare în plată.
“Notificarea constituie un eveniment care declanșează pierderea în patrimoniul băncii, creanța nu se mai realizează integral față de ce e reflectat acum în contabilitate și, potrivit regulilor contabile internaționale, se cer provizioane suplimentare pentru a aceste active imobiliare depreciate, ceea ce creează un impact negativ asupra profitabilității și a capacității viitoare de creștere a capitalului de către bănci”, a subliniat Georgescu.
Oficialul băncii centrale a arătat că, pe termen scurt, este nevoie de stabilitatea și predictibilitatea cadrului național legislativ pentru reducerea creditelor neperformante, racordat total la regimul legislativ din UE, “nu să avem originalități contraproductive”.
CITEȘTE ȘI Dragu: Ordonanța pentru scutirea de impozit la darea în plată e gata până la finele lunii
Totodată, băncile trebuie să asigure un echilibru corect între dorința de îmbunătățire rapidă a calității bilanțurilor și relansarea activității de creditare.
“Pe termen lung, trebuie ca băncile să manifeste responsabilitate în creditare, concomitent cu un management solid al riscurilor, pentru a evita acumularea de noi solduri de credite neperformante”, a conchis Georgescu.
Rata creditelor neperformante s-a redus de la 20,2% în martie 2015 la 13,51 la finele anului trecut, pentru ca în primul trimestru al acestui an să se aprecieze ușor, la 13,52%.
