Românii cu împrumuturi ipotecare care intenționează să scape de datorii cedând imobilele achiziționate pe credit au început deja să dea în judecată băncile sau firmele de recuperare creanțe pentru refuzul acestora de a constata stingerea creditelor cu pricina prin dare în plată și de a prelua activele imobiliare ipotecate, după intrarea în vigoare, pe 13 mai, a Legii nr. 77/2016 privind darea în plată.
Potrivit informațiilor publicate pe portalul instanțelor de judecată, în acest moment, pe rolul judecătoriilor sunt înregistrate 8 procese legate de Legea dării în plată.
În 7 dintre acestea, reclamanți sunt debitorii, iar ca pârâți figurează fie bănci, fie firme de recuperare creanțe.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Culisele discuției premierului Cioloș cu președintele Ford în SUA: Producția redusă de automobile va fi compensată de motoare. Guvernul solicită proiecte pentru automobile electrice Este vorba despre instituțiile de credit Bancpost SA (2 dosare, înregistrate pe 19 și 20 mai la Judecătoriile Pitești și Câmpulung Moldovenesc), Piraeus Bank SA (1 dosar, 20 mai, Judecătoria sectorului 6 București), Banca Românească (1 dosar, 19 mai, Judecătoria Pitești) și BCR (1 dosar, 16 mai, Judecătoria sectorului 6 București).
În alte 2 dosare, debitorii reclamă, în baza Legii dării în plată, firmele de recuperare creanțe care au preluat datoriile lor către bănci rezultate din credite ipotecare.
Astfel, sunt reclamate vehiculul investițional înregistrat în Olanda ERB NEW EUROPE FUNDING II BV, către care Bancpost și-a externalizat unele credite (dosar înregistrat pe 13 mai la Judecătoria Șimleul Silvaniei), precum și Rabon Credit Solutions Romania SRL, care a preluat, în 2014, un portofoliu de credite neperformante și bunuri imobile accesorii ale Volksbank, achiziționată între timp de către Banca Transilvania (20 mai, Judecătoria sectorului 6 București). Rabon Credit Solutions Romania este un vehicul investițional deținut de Stichting Callisto Finance, o fundație înregistrată tot în Olanda.
În prezent, este înregistrată o singură acțiune în instanță a unei bănci de contestare a procedurii prin care un client intenționează să-și dea în plată imobilul achiziționat prin credit ipotecar. Procesul se află pe rolul Judecătoriei sectorului 6 București și a fost intentat pe 20 mai de către Unicredit Bank SA, care figurează ca reclamant. Obiectul dosarului este "alte cereri contestație dare în plată - Legea 77/2016".
CITEȘTE ȘI Complexul Energetic Hunedoara: Șase creditori au blocat conturile companiei Potrivit legii, dacă vrei să-ți dai în plată imobilul achiziționat prin împrumut ipotecar, totul începe cu o notificare transmisă creditorului prin care îl informezi despre această intenție. Notificarea trebuie transmisă prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public.
De la depunerea notificării sunt suspendate executările silite și procedurile judiciare și extrajudiciare împotriva ta sau a averii tale, precum și împotriva codebitorilor, garanților personali și ipotecari. Codebitorii și fideiusorii sunt eliberați și ei de datorii, dacă procedura este încheiată cu succes.
În termen de 10 zile de la primirea notificării, banca are dreptul de a contesta îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii. După cum se vede, băncile utilizează deja acest drept, de la primele dări în plată, mai ales că au arătat anterior că vor să ridice excepții de neconstituționalitate împotriva legii în ceea ce privește neretroactivitatea și dreptul la proprietate.
Această cerere a băncii este judecată în procedură de urgență, în judecătoria de pe lângă domiciliul consumatorului. Cum nu este stabilit un termen fix, instanța va putea da unul. Dar cum nu mai plătești rate, dobânzi și penalități, atunci timpul nu te presează. Prima decizie poate fi atacată cu apel de către părți, în termen de 15 zile de la comunicare. Din nou, legea nu precizează timpul în care magistrații trebuie să judece apelul, însă acesta trebuie judecat cu celeritate.
CITEȘTE ȘI Ministrul Energiei spune că "sunt soluții" pentru cei expropriați de Complexul Energetic Oltenia cu 1 euro/mp Dacă instanța admite definitiv cererea băncii, atunci părțile sunt repuse în situația anterioară. Ceea ce înseamnă că dobânzile, comisioanele și penalitățile încep din nou să fie calculate, iar executările silite pot fi reluate.
Dacă cererea creditorului este respinsă definitiv, atunci acesta este obligat să se prezinte în 10 zile la notarul public de care vorbeam mai sus, pentru a semna actele de dare în plată.
Banca poate refuza din nou să se prezinte la notar, caz în care tu vei trebui să iei calea instanței și să ceri o hotărâre care să constate stingerea creditului și preluarea casei de către bancă.
Cererea este judecată cu celeritate la judecătorie, fără taxă de timbru, iar decizia de fond poate fi atacată cu apel în termen de 7 zile de la comunicare. În tot acest timp sunt suspendate ratele, executările silite împotriva debitorului.
CITEȘTE ȘI Ministrul britanic de Finanțe, partizan al rămânerii în UE: Brexit-ul ar prăbuși prețurile locuințelor din UK În cazul în care ai fost executat silit deja, atunci primul pas, cel cu notificarea, nu se mai aplică. Trebuie să ceri direct judecătoriei, cu actele doveditoare (contractul de credit, actele de executare silită), să constate stingerea datoriei către creditor.
Așa cum Profit.ro a scris AICI, sunt oameni care au rămas cu datorii cât pentru două vieți la creditori, chiar dacă banca le-a vândut silit casa.
Însă, această prevedere din lege ar putea fi cea mai problematică din punct de vedere constituțional, pentru că nu mai există contractul de ipotecă, deci debitorul nu mai are ce să dea în plată. Recuperatorii de creanțe, la care au ajuns cele mai multe astfel de datorii neacoperite de garanții reale, s-ar vedea deposedați de dreptul – pentru care au plătit bani - de a recupera orice sumă.
Din rândul celor executați silit sunt și cei mai mulți candidați pentru darea în plată.
Datele BNR arată că sunt 17.500 de români cu credite ipotecare de sub 150.000 de euro neperformante, în valoare de 2,83 de miliarde de lei. Încă peste 1.800 au credite neperformante de peste 150.000 de euro, cu o valoare 2,3 miliarde de lei, dar doar o parte s-ar încadra în plafonul legii.
