Banca de stat CEC Bank a ajuns a treia cea mai mare bancă după dimensiunea bilanțului din România, după ce a depășit, surprinzător, BRD Société Générale, dar și Raiffeisen Bank și ING Bank. Secretul saltului spectaculos de anul trecut? CEC a primit depozite peste așteptări de la clienții mari pe care le-a plasat în mare măsură, conform analizei Profit.ro, într-un volum record de titluri de stat, care au ajuns să fie cât creditele.
Anunțul CEC Bank că a încheiat anul trecut pe locul 3 după active a fost unul surprinzător, în contextul în care diferența față de BRD, bancă controlată de francezii de la Société Générale, era de peste 19 miliarde de lei - sau aproape 1,5 puncte în cotă de piață - la finele lui 2022, când banca de stat era pe locul 6 în clasament, în spatele Raiffeisen Bank și ING Bank, dar foarte aproape de acestea.
CEC Bank a încheiat 2023 cu un volum al activelor de 83,6 miliarde de lei, în creștere de la 61,8 miliarde de lei în 2022, o creștere de 35%. În același interval, activele BRD (doar banca) au crescut de asemenea accelerat, de la 71,5 miliarde de lei la 81,4 miliarde de lei, dar nu la fel de rapid ca în cazul băncii de stat.
Creditele acordate de CEC Bank au crescut anul trecut cu 8%, ușor peste inflație, dar cu circa 5% sub nivelul din ținta de buget, până la 31,6 miliarde de lei.
Depozitele atrase de CEC de la clientelă au sărit cu 39% sau 20 de miliarde de lei la 72,7 miliarde de lei, mult peste previziuni, „ca urmare in principal a încasării unor surse suplimentare semnificative, nebugetate, atrase de la clienți importanți persoane juridice ai Băncii, precum si a altor surse suplimentare (peste estimările bugetare) atrase de la clienții persoane fizice ca efect al dobânzilor atractive dar si al încrederii populației in valorile Băncii”, arată CEC în raportul anual.
Concret, depozitele suplimentare de la persoane juridice au fost de 14 miliarde de lei (la un total de 35 de miliarde de lei), iar cele de la persoane fizice de 6 miliarde de lei (la 37 de miliarde de lei).
Mai în detaliu, depozitele de la autorități și administrațiile publice locale au scăzut anul trecut la 374 milioane de lei, de la 9,7 miliarde de lei, în timp ce depozitele de la corporații au crescut la aproape 14 miliarde de lei, de la 8,3 miliarde de lei, dar mai ales au crescut depozitele de la IMM la 22,7 miliarde de lei, de la 3,3 miliarde de lei.
Posibil ca o parte din firmele care și-au crescut plasamentele la CEC anul trecut să fie deținute tot de stat.
Pe scadențe, depozitele pe 1-3 luni s-au dublat la 12,7 miliarde de lei. Au crescut însă semnificativ și depozitele pe termene mai lungi: cele pe 1-5 ani au crescut de la 1,6 miliarde de lei la 2,8 miliarde de lei și cele la peste 5 ani au crescut de la 2 miliarde de lei la 5,5 miliarde de lei.
Banii au mers tot la stat
Influxul de depozite a fost plasat de CEC Bank în trei direcții: în titluri de stat, plasamente la bănci și la BNR.
Plasamentele în titluri de stat au explodat anul trecut. Deținerile de titluri disponibile pentru vânzare și marcate la piață din acest motiv s-au dublat față de 2022 la 20,8 miliarde de lei. Această clasificare a obligațiunilor de stat deținute este sensibilă la variațiile de preț și o eventuală creștere a randamentelor și scădere a valorii obligațiunii din portofoliu trebuie marcată în contul de capital.
Deținerile de titluri păstrate până la scadență s-au dublat și ele anul trecut la 9,6 miliarde de lei.
În total, deținerile de titluri de stat ale CEC Bank au crescut de la 15,1 miliarde de lei la 30,3 miliarde de lei, un nou record pentru bancă, și au ajuns aproape de valoarea portofoliului de credite de 31,6 miliarde de lei.
Spre comparație, la finele anului trecut, BRD avea 18,6 miliarde de lei în titluri de stat și credite acordate clientelei de 40,2 miliarde de lei.
Banca Transilvania, cu active de 161,8 miliarde de lei la finele anului trecut (de aproape două ori mai multe decât CEC), avea plasamente în titluri de stat de 48,2 miliarde de lei și credite acordate clientelei de 71,6 miliarde de lei.
Potrivit CEC, 12 miliarde din sumele peste buget depuse de clienți au mers în titluri de stat anul trecut, în timp ce circa 5 miliarde de lei au fost plasate în depozite interbancare.
De altfel, anul trecut plasamentele la alte bănci au crescut cu 36% la 8,3 miliarde de lei în timp ce sumele plasate la BNR au crescut cu 18% la aproape 12 miliarde de lei. De la bănci și BNR, CEC a obținut o dobândă de 6% pe an, cât e rata la facilitatea de depozit, care a dat și dobânda medie din piață. Teoretic, aceste sume ar putea să găsească randamente mai mari în altă parte, adică în credite. Banca pare să fi atins un nivel de expunere pe titlurile de stat care nu permite o creștere prea mare în această categorie: 36% din totalul activelor, față de 24% în 2022.
Creșteri mai pentru CEC în ultimii ani, dar profitabilitate redusă
Deși anul trecut a fost unul atipic pentru CEC, banca de stat a tot crescut peste media pieței în ultimii ani, mai ales după schimbarea conducerii. Din toamna lui 2019, Radu Ghețea a fost înlocuit cu Bogdan Neacșu.
Ratele de creștere a activelor au fost de peste 22% în fiecare an comparativ cu precedentul, în 2022 și 2021, și de peste 25% în 2020, față de 12% în 2019 și o scădere de peste 7% în 2018.
Creșterea mai rapidă s-a făcut însă cu o profitabilitate mai scăzută decât media sectorului bancar. Astfel, în 2021 și 2022 randamentul capitalurilor CEC Bank a fost mai mic decât cel al sectorului bancar în ansamblu cu peste 5 puncte procentuale și anul trecut cu peste 8 puncte procentuale.
Deși profitul CEC a crescut în 2023 cu 22% la 516 milioane de lei, ROE a crescut cu doar 0,7 puncte procentuale la 11,8%, față de un nivel mediu de 20,4% pentru toate băncile.
E adevărat că CEC n-a excelat la capitolul profitabilitate nici înainte. Cel mai bun an a fost 2018, cu un ROE de 16,9%, peste media întregului sistem, de 14,6%. În 2014, CEC a reușit să evite pierderile, cu o profitabilitate de sub 0,5%, care a rămas la un nivel scăzut până în 2016.
Rata creditelor neperformante s-a menținut după criza financiară peste media sectorului bancar, însă diferența s-a estompat în ultimii ani. Astfel, de la un nivel al neperformantelor de 29,5% în 2014 (aproape 9 puncte procentuale peste medie), CEC a coborât la 9,1% în 2017, 5% în 2019 și 4,1% la finele anului trecut (când media pe sistem era de 2,3%).
