Banca Națională a României a sancționat 13 bănci anul trecut, pe unele de mai multe ori, inclusiv cu amenzi de până la 100.000 de lei. Cele mai multe sancțiuni au fost aplicate pentru încălcarea legislației draconice în ceea ce privește combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Unele dintre acestea vizează chiar faptul că faimoasele actualizări periodice ale datelor - în lipsa cărora clienții se pot trezi cu conturile blocate – s-au făcut cu întârziere.
VEZI AICI ȘI SITUAȚIA DIN 2022 - BNR a rupt norma la sancțiuni pentru încălcarea legislației contra spălării banilor. Amendă record pentru OTP Bank
Banca centrală a redus din volumul de sancțiuni aplicate băncilor în 2023, comparativ cu 2022, de la 23 la 17.
Au primit diverse sancțiuni, de la avertismente la amenzi: Banca Transilvania, BRD, UniCredit Bank, Raiffeisen Bank, ING Bank, CEC Bank, Alpha Bank, Garanti BBVA, First Bank, Vista Bank, Citibank, Techventures Bank și Vista Bank
Acestea sunt în două categorii distincte: sancțiuni care țin de legea de funcționare a băncilor, în principal de OUG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, precum și de regulamentele europene privind instrumentele financiare și cele de investiții, respectiv legislația privind spălarea banilor.
Nereguli privind activitatea de creditare și investițiile
Garanti Bank a primit două sancțiuni anul trecut. A fost amendată cu 20.000 de lei pentru că nu a raportat sau nu a raportat la timp tranzacțiile extrabursiere cu instrumente financiare derivate. De asemenea, BNR a emis un plan de măsuri pentru remedierea mai multor deficiențe care vizează activitatea de investiții – procesul de alegere a pieței țintă și evaluarea riscurilor pentru clienți, precum și modul în care riscurile produselor sunt prezentate clienților. De asemenea, sancțiunea vizează și modul în care sunt prezentate aceste informații clienților prin fișa de informare privind produsele structurate și bazate pe asigurări.
CEC Bank a fost sancționată pentru modul în care a administrat riscurile, inclusiv pentru modul în care a realizat strategia și procesele interne pentru evaluarea acestor riscuri. Sancțiunea BNR se referă, totodată, la riscul de credit și la stabilirea administrarea acestuia în condițiile macroeconomice și de piață. Totodată, BNR a mai stabilit că conducerea băncii de stat ar fi trebuit să supravegheze integritatea sistemelor de contabilitate și de raportare financiară. CEC a primit un avertisment scris.
Techventures Bank a fost sancționată cu avertisment scris pentru că nu a respectat ordinele anterioare date de BNR în ceea ce privește prudențialitatea, prevăzute în OUG 99 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului. În trecut, în trei rânduri în 2021 și 2022, banca a mai fost sancționată pentru nerespectarea prevederilor privind rezervele de capital, precum și pentru creditarea în condiții de favoare a unui grup de debitori.
Vista Bank a fost sancționată pentru încălcarea regulamentelor europene privind raportarea tranzacțiilor cu instrumente de investiții către BNR. Banca centrală a emis un plan de măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate.
Sancțiuni pentru încălcarea Legii 129/2019
De la adoptarea Legii 129 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în 2019, aceasta a devenit principala unealtă pentru sancționarea băncilor de către BNR. Potrivit legislației în materie, băncile trebuie să se asigure, prin proceduri interne, control activ și angajați dedicați, că rău-făcătorii nu spală bani sau finanțează organizații teroriste prin intermediul lor. Acest lucru presupune obținerea de informații detaliate de la clienți despre acționariatul firmelor, sursele de venit, beneficiarul real al transferurilor și o raportare către autorități (în principal Oficiul Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor - ONPCSB) a tranzacțiilor care ridică suspiciuni. De la clienți, băncile cer periodic actualizarea datelor (chiar dacă datele nu se schimbă și clienții nu înțeleg de ce sunt obligați să se ocupe cu această procedură birocratică în această situație).
În 2023 au primit sancțiuni 9 bănci și pentru nereguli în ceea ce privește Legea 129/2009, unele fiind și amendate.
UniCredit Bank a fost sancționată în două rânduri pentru că a avut diferite nereguli, în opinia BNR. A primit o amendă de 100.000 de lei că nu a evaluat riscurile de spălare a banilor sau finanțare a terorismului în ceea ce privește facilitatea de schimb valutar intermediul ATM-urilor băncii, oferite non-clienților. BNR a mai constat și că banca nu identifica și verifica identitatea clienților care făceau tranzacții ocazionale la terminalele multifuncționale, „în scopul determinării tranzacțiilor în numerar, care au legătură între ele, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, pentru raportarea acestora către ONPCSB”.
Cu jumătate de an înainte de amendă, a mai primit și sancțiunea de avertisment pentru „ineficiența” procedurilor de control și cunoaștere a clientelei, întârzierea planului de combatere a spălării banilor și pentru faptul că nu au fost stabilite perioade clare pentru care se aplică noile limite majorate la cardurile de debit. BNR a mai constatat și alte neconformități care vizează faptul că banca avea proceduri deficitare cu privire la raportarea de îndată la Oficiu și a identificării tranzacțiilor suspecte și a beneficiarului real.
BNR mai consideră și că UniCredit nu a aplicat măsurile de cunoaștere a clientelei, inclusiv cele referitoare la monitorizarea relației continue de afaceri „atât în scopul asigurării că documentele, datele sau informațiile deținute sunt actualizate și relevante, cât și prin examinarea tranzacțiilor încheiate pe parcursul acesteia, în scopul identificării eventualelor elemente de suspiciune”. Cu alte cuvinte, inclusiv pentru faimoasa actualizarea a datelor, cu care băncile își hărțuiesc clienții în ultimii ani și îi amenință cu ridicarea accesului la conturi, a fost amendată UniCredit.
Banca Transilvania a primit avertisment scris de la BNR pentru că nu a aplicat măsurile standard necesare pentru cunoașterea beneficiarului real al tranzacțiilor.
BNR a mai considerat și că BT nu avea „instrumente adecvate” pentru analiza și controlul activităților operaționale în ceea ce privește funcțiile de combatere a spălării banilor.
La fel ca în cazul UniCredit, BNR a sancționat BT pentru că nu a aplicat corespunzător măsurile de monitorizare continuă a relației de afaceri, „inclusiv prin actualizarea cu frecvența stabilită în cuprinsul reglementărilor interne a datelor și informațiilor deținute despre client, în scopul asigurării că acestea sunt actualizate și relevante” – adică nu a cerut destul de des date de la clienți.
BRD a primit o amendă de 100.000 de lei pentru mai multe nereguli legate de spălarea banilor, cum ar fi:funcționarea neadecvată a mecanismelor de control intern, inclusiv a aplicațiilor utilizate; deficiențe la acțiunile de control intern; deficiențe la sistemul informatic. Banca a mai fost sancționată și pentru că nu a făcut controale „adecvate” pentru verificarea modului de analiză și soluționare a alertelor generate pentru clienții persoane expuse public, precum și pentru că în unele cazuri nu a inclus în această categorie unii clienți ai băncii. Persoanele expuse public sunt, în general, politicienii și membrii guvernului, magistrații de rang înalt, diplomații și ofițerii superiori, conducătorii de companii de stat și organizații internaționale.
BRD a mai primit sancțiune și pentru mai multe măsuri legate de cunoașterea clientelei, inclusiv pentru că nu a luat „măsuri adecvate de diminuare a riscului de spălarea banilor și finanțare a terorismului asociat unor clienți a căror activitate tranzacțională a fost raportată către ONPCSB” sau că în alte cazuri nu a raportat la Oficiu tranzacții suspecte de spălare a banilor.
Banca cu capital francez a mai fost amendată și pentru că nu a furnizat informațiile solicitate de BNR și pentru că nu a respectat unele măsuri dispuse după un control din 2022.
Sucursala din România a Citibank a primit avertisment scris pentru că nu a numit un ofițer de conformitate la nivelul conducerii superioare, așa cum BNR i-a cerut în 2022.
Alpha Bank a fost amendată cu 50.000 de lei pentru că nu a monitorizat relația de afaceri cu unii clienți și nu a aplicat măsuri suplimentare de cunoaștere a acestora sau a tranzacțiilor realizate. BNR mai consideră și că banca avea „deficiențe identificate la nivelul cadrului intern de reglementare și control” și a închis fără analiză unele alerte automate pentru identificarea tranzacțiilor suspecte. Totodată, BNR a mai sancționat banca și pentru că în 2020 și o parte din 2021 nu a avut un sistem automat care să compare clienții băncii cu cei de pe listele cu persoane sancționate internațional sau care sunt expuse public.
Sucursala din România a TBI Bank a primit o amendă de 100.000 de lei pentru că nu a aplicat măsurile standard de cunoaștere a clientele și nu verificat sursa fondurilor pentru unele depozite la termen sau a rambursării ratelor, inclusiv a rambursărilor anticipate. Totodată, alte nereguli au legătură cu neîncadrarea clienților în clasa de risc corespunzătoare, neaplicarea măsurilor de identificare a beneficiarilor reali, sau cu faptul că nu a fost monitorizată continuu relația de afaceri cu unii clienți. Alte măsuri au legătură cu neraportarea unor tranzacții suspecte sau cu lipsa unor mecanisme „adecvate” de control intern.
Banca bulgară a mai primit sancțiune și pentru că furnizat informații eronate către autoritatea de supraveghere.
ING Bank România a primit amendă de 30.000 de lei pentru că nu a respectat termenul pentru implementarea unor măsuri dispuse după un control de la începutul lui 2022. O altă neregulă constatată de BNR constă în „neimplementarea unor proceduri de control adecvate privind modul în care se efectuează monitorizarea operațiunilor derulate prin conturile clienților, în vederea raportării către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a tranzacțiilor care prezintă indicii de suspiciune de spălare a banilor/finanțare a terorismului”.
Raiffeisen Bank a primit o amendă de 50.000 de lei pentru că, în opinia BNR, nu avea mecanisme adecvate de control intern, inclusiv în ceea ce privește aplicațiile utilizate și a folosit parametri necorespunzători pentru aplicațiile informatice în ceea ce privește monitorizarea clienților.
Alte nereguli au fost constatate de BNR în legătură cu procesele de administrare a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului cu faptul că banca nu a identificat în arhiva proprie documentele obținute sau întocmite în legătură cu relația de afaceri sau că a gestionat neadecvat unele relații de afaceri cu clienții.
BNR mai consideră și că Raiffeisen nu a aplicat măsurile suplimentare de cunoaștere a clientelei în toate situațiile care pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.
Din nou, BNR găsește o neregulă în faptul că banca nu a monitorizat continuu relația de afaceri cu unii clienți, „inclusiv prin examinarea tranzacțiilor încheiate pe toată durata relației de afaceri și, respectiv actualizarea informațiilor deținute despre clienți, cu frecvența prevăzută în reglementările interne”.
First Bank a primit o amendă de 20.000 de lei pentru că nu a aplicat măsurile standard de cunoaștere a clientelei referitoare la monitorizarea tranzacțiilor, în cazul unor clienți și că a continuat relațiile de afaceri cu unii clienți chiar și în aceste condiții. Totodată, constată BNR, banca nu a păstrat documentele obținute în procesul de cunoaștere a clientelei, în cazul unui client și în cazul unui alt client nu a aplicat măsurile suplimentare de cunoaștere a clientelei.
În opinia BNR, First Bank avea „deficiențe și vulnerabilități” în normele și mecanismele de control intern ale băncii. Banca a mai fost sancționată și pentru că nu a respectat o măsură de supraveghere dispusă anterior de BNR.
