Europarlamentarul PNL Cristian Bușoi, șeful Comisiei de Energie, Industrie și Cercetare din Parlamentul European, a declarat presei bulgare că România renegociază cu Comisia Europeană data închiderii termocentralelor sale pe cărbune, care constituie jalon în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și va sprijini totodată demersul similar recent al autorităților de la Sofia. Aproape jumătate din producția de energie electrică a Bulgariei provine din unități pe cărbune, care au o pondere cumulată de 30% în totalul puterii instalate, vecinii de la sud de Dunăre exportând cantități semnificative de curent electric în România.
Bușoi a arătat că criza energetică, amplificată de războiul declanșat de Rusia în Ucraina, a afectat serios gospodăriile și companiile din Uniunea Europeană și că, chiar dacă, între timp, Europa a reușit să contracteze cantități de gaze naturale semnificative din alte surse decât Rusia, inclusiv gaze naturale lichefiate (LNG), o parte din acestea nu vor fi disponibile anul acesta.
″Am reușit să avem grad de umplere al depozitelor subterane de înmagazinare de peste 90% și să reducem importurile din Rusia cu 40%. Cu toate acestea, situația se poate schimba din nou în 2023 și trebuie să fim pregătiți. De aceea, consider că deschiderea temporară a termocentralelor pe cărbune trebuie luată serios în considerare, astfel că intenția Guvernului Bulgariei în acest sens este corectă″, a spus Bușoi, pentru publicația Capital.bg.
Europarlamentarul PNL a adăugat că România este în aceeași situație.
″Și noi a trebuit să ne asumăm prin PNRR închiderea unei părți din capacitățile de producție de energie electrică pe cărbune. Suntem în același dialog cu Comisia Europeană pentru a renegocia PNRR și sub acest aspect. Ne menținem totodată angajamentul față de obiectivul Green Deal, de reducere cu 55% a emisiilor până în 2035, și sunt sigur că este și cazul Bulgariei. (...) Însă pentru următorii doi ani, va trebui să dispunem și de aceste capacități de producție de energie pe cărbune și să amânăm puțin decizia de a le închide definitiv. Deși nu pot vorbi în numele Guvernului României, sunt vicepreședintele partidului din coaliția de guvernare care are premierul și președintele României, precum și ministrul Energiei, care este colegul meu, și sunt în contact strâns cu el. Cred că România va sprijini nu doar solicitarea sa proprie (de renegociere a PNRR cu privire la închiderea termocentralelor pe cărbune – n.r.), ci și pe cea a Bulgariei″, a punctat Cristian Bușoi.
Un alt europarlamentar PNL, Siegfried Mureșan, a declarat recent, în cadrul emisiunii Insider Politic de la Prima TV, că plata cu numărul doi din PNRR, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, nu este blocată de Comisia Europeană, dar că procedurile durează mai mult, PNRR fiind un program mai nou al Comisiei, existând discuții de clarificare între Bruxelles și Guvern pe trei chestiuni tehnice, legate de îndeplinirea de către România a jaloanelor în privința legislației pensiilor, avertizorilor de integritate și decarbonării sectorului energetic.
″Cea de-a treia chestiune e tot o chestiune tot tehnică, legată de trecerea în rezervă a unor termocentrale, adică Legea decarbonării. Deci, în principiu vrem să producem energie electrică cât mai curat, cât mai verde, cât mai puțină poluare. Ca atare, unele termocentrale la un moment dat vor trece în rezervă, dar nu le poți închide de tot. Fiindcă am văzut când a început războiul din Ucraina că dacă nu mai poți importa gaz, s-ar putea să fie nevoie să pui cărbune pe foc ca să încălzești casa. Nu pentru totdeauna, dar în situații de urgență, iarna când e frig și așa mai departe. Ca atare, subiectul discutat nu e dacă închidem vreo termocentrală, ci care ar fi metodologia pentru punerea lor în rezervă″, a spus Mureșan, potrivit News.ro.
După cum a relatat Profit.ro, Guvernul a înăsprit discret în decembrie anul trecut legislația decarbonării sectorul energetic, adoptată inițial în vară și modificată ulterior în noiembrie, după ce Comisia Europeană și-a exprimat obiecții la adresa acesteia și a amenințat din acest motiv chiar cu respingerea unei cereri de plată de fonduri UE a României în baza PNRR. Ulterior, aproape de Revelion, Executivul a amânat până pe 31 octombrie 2023 închiderea grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari 3 și Turceni 7 din cadrul Complexului Energetic Oltenia, cu putere instalată cumulată de 660 MW, precum și a exploatărilor miniere aferente acestora, care ar fi trebuit închise până la finalul lui 2022.
