Piața de electricitate nu a fost manipulată și nici nu au existat participanți care să încerce manipularea pieței în pofida evoluției prețurilor pe energie de la începutul acestui an, a declarat, la audierile din Parlament, directorul general OPCOM, Victor Ionescu. Cu toate acestea, unii participanți au avut un comportament anacronic, afișând oferte mari de preț pe o perioadă îndelungată, a susșinut acesta în fața comisiei parlamentare de anchetă ANRE.
“Din punct de vedere al definiției și monitorizării, nu au existat elemente de manipulare a pieței și participanți care să încerce manipularea pieței”, a afirmat Ionescu, explicând că au fost puține excepții (intervale orare și zile excepționale din sfârșitul lunii ianuarie - începutul lunii februarie) în care n-au fost corelate prețurile cu cele de pe celelalte 19 piețe europene. “Însă și în acele zile excepționale, prețurile au fost însă corelate cu cele de pe piețele din Balcani, și de pe alte piețe din jur”, a arătat directorul OPCOM.
Cu toate acestea, Ionescu susține că este evident că “în această perioadă, participanții la piață a fost evident că testează limitele reglementărilor. Iar în urma acestor evenimente cadrul reglementator trebuie regândit”.
Întrebat de Iulian Iancu, președinte al Comisiei de anchetă ANRE, cum caracterizează comportamentul unui actor care licitează zilnic 2000/MWh (pe care l-a și numit - OMV Petrom), Ionescu a precizat că subscrie “că și acest participant, și nu numai, au fost vectori care au ridicat prețul. Un astfel de comportament ar putea fi înțeles pentru o perioadă scurtă, o zi, două trei. Ar fi trebuit să facă propriile analize și după câteva zile să contracteze prin celelalte platforme de tranzacționare”.
“Există două categorii de participanți care probabil din condițiile contractuale pe care le au consideră că nu există niciun fel de importanță a prețului de cumpărare sau a prețului de vânzare. Ofertezi un astfel de preț dacă ai foarte mare nevoie de energie și te expui în totalitate prețului de închidere a pieței. Un comportament similar îl pot avea vânzătorii, oferta e făcută la un preț foarte mic, există și producători care listează prețuri negative. Ei doresc să vândă neapărat, nu contează prețul”, a explicat directorul OPCOM comportamentul celor ce licitează pe piața pentru ziua următoare.
În plus, consideră acesta, fluxul de import-export al energiei electrice a contat la rândul său: “Dacă ne uităm în fiecare zi la fluxurile România-Ungaria , de câte ori realizăm import atenuăm prețul, iar când realizăm export, se ridică prețul”
Prețul a fost influențat și de falimentele furnizorilor de la începutul de an, însă într-o mi mică măsură. “Este evident că atunci când niște furnizori mari au denunțat contractele la termen că deficitul respectiv trebuia acoperit prin achiziții rapide. Cred în continuare că toți acest cumpărători ar fi trebuit însă să achiziționeze energie de pe piețele la termen prin matricea celor 170 de instrumente OPCOM. Nu au fost foarte mulți cei care au falimentat. Teoria ne spune că în fața unei evoluții de acest gen sunt vulnerabili furnizorii mici, însă la noi au intrat în faliment furnizori foarte mari.”, afirmă Ionescu.
Faptul că furnizorii de electricitate n-au avut o strategie coerentă a fost confirmat de Sorin Boza, directorul general al Complexului Energetic Oltenia. Acesta a declarat “că din cel 11 grupuri care produc energie ale CE Oltenia, la finalul anului trecut un singur grup era contractat prin contracte bilaterale. Era o situație dezastruoasă din punct de vedere al predictibilității. După această perioadă, CE Oltenia și-a schimbat viitorul, am avut clienți care au venit la noi pt semnarea de contracte bilaterale. Pentru 2018 avem o medie de 6 grupuri vândute, pentru un preț mediu de 180 lei/MWh”
Boza a precizat că prețul mediu obținut de Oltenia pe OPCOM a fost de 174 de lei pe termen lung, iar pentru cele aproximativ 20% din total energie vândută pe PZU a fost obținut prețul de închidere a pieței (240 de lei). Pe piața de Echilibrare CE Oltenia a vândut doar 5,5% din producție.
“Noi trebuie să vindem pe termen lung pentru a participa la PZU și piața de echilibrare. Durează 7 ore pornirea unei unități de producție”, a explicat directorul CE Oltenia, recunoscând că în prezent, din termenul pe termen lung și cel pe PZU, își acoperă în prezent costurile de producție, față anii trecuți, când nu putea face acest lucru.
Directorul CE Hunedoara a recunoscut la rândul său că și compania sa a vândut energie pe PZU la prețul de închidere a pieței și la prețuri maxime de 700 de lei pe piața de reglementare.
Și reprezentanții Hidroelectrica au confirmat că furnizorii de ultimă instanță au achiziționat doar 2,5 TWh din totalul de 10,5 TWh vânduți pe OPCOM de companie. În luna ianuarie, Hidroelectrica a vândut 1,16 TWh, dintre care 300 de GWh pe piața de echilibrare, și 38 de GWh pe PZU. Ca urmare a evoluției prețurilor, compania a obținut în prima parte a anului un profit mai mare cu 50% la o producție mai mică față de cea a anului trecut, și a acordat dividende de 665 milioane lei (din care 80% acordate statul român).
