Dan Agrișan, fost administrator special al Complexului Energetic Hunedoara și fost director general al Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), în prezent șef al Consiliului de Administrație al Complexului și administrator al SAPE, a fost numit membru în Consiliile de Administrație a încă două companii energetice, una controlată integral de statul român (Electrocentrale București - ELCEN), la cealaltă statul deținând 23,5% din acțiuni (Enel Energie Muntenia).
În ordine cronologică, Agrișan a fost numit, la finalul lunii martie, în poziția de membru al Consiliului de Administrație al furnizorului de energie Enel Energie Muntenia, în urma unei hotărâri a AGA companiei controlate de grupul italian Enel și la care statul român deține, prin SAPE, o participație minoritară de 23,5% din acțiuni. Enel Energie Muntenia deservește 1,1 milioane de consumatori de curent electric din municipiul București și județele Ilfov și Giurgiu și a terminat anul trecut cu un profit net de 24,91 milioane lei, în scădere cu 46,7% față de 2014.
Agrișan l-a înlocuit în poziția de reprezentant al statului român în CA-ul Enel Energie Muntenia pe Emil Vasiliu, fost consilier pe probleme economice internaționale al fostului primar al Capitalei Sorin Oprescu și fost ambasador al României în Emiratele Arabe Unite, Filipine și Iran.
CITEȘTE ȘI Autoritățile turce au arestat 29 de inspectori ai Agenției de reglementare a sectorului bancar În timpul mandatului de director general al SAPE al lui Dan Agrișan, în 2014, societatea a deschis un litigiu împotriva Enel la Tribunalul Internațional de Arbitraj de la Paris, acuzând neîndeplinirea de către italieni a obligației de cumpărare a unor cote de câte 13,57% din participațiile rămase în posesia statului român la Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia, obligație prevăzută de contractul de privatizare a Electrica Muntenia Sud și care trebuia îndeplinită până în 2012.
Potrivit unei hotărâri de Guvern de la finalul anului 2012, prețul de vânzare era fixat la suma totală de 521,5 milioane euro, sumă pe care SAPE o cere acum sub formă de despăgubiri celor de la Enel. Recent, statul român a pierdut un alt proces la Paris cu Enel, în care reclama tot nerespectarea contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud și cerea daune de 834,2 milioane euro și 378,6 milioane lei.
La finalul lunii aprilie 2016, SAPE a decis să dea din nou în judecată grupul italian de utilități Enel pentru presupusa nerespectare a contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud și să le ceară italienilor despăgubiri pentru dividendele pe care, în opinia sa, Enel ar fi trebuit să le acorde statului din profiturile celor două companii pentru anul 2012, conform contractului. Dan Agrișan ocupă și în prezent poziția de membru al Consiliului de Administrație al SAPE.
"În cursul mandatului meu de director general, SAPE SA a inițiat o acțiune la Tribunalul Arbitral de pe lângă Camera Internațională de Comerț de la Paris împotriva grupului Enel cu privire la exercitarea unei opțiuni de vânzare de către Electrica (de la care SAPE SA a preluat acțiunile în societățile din România ale grupului Enel) și a inițiat alte șase litigii naționale împotriva acționarilor majoritari din societățile în care SAPE SA avea participații, acestea acțiuni înscriindu-se în politica de management activ al participațiilor minoritare ale societății pe care am înțeles să o promovez", menționează Dan Agrișan în CV-ul său postat pe site-ul SAPE.
CITEȘTE ȘI Guvernul sare în ajutorul supermarketurilor încercând să blocheze supraimpozitul pregătit de parlamentari SAPE a fost înființată în 2014, prin divizarea parțială a Electrica SA, și deține în numele statului participațiile minoritare ale acestuia la Enel Energie Muntenia (23,5% din acțiuni), Enel Distribuție Muntenia (23,5%), Enel Distribuție Banat (24,8%), Enel Distribuție Dobrogea (24,9%), Enel Energie (36,99%), E.ON Distribuție (6,3%), E.ON Energie (1,4%), Electrica Soluziona (49%), Bursa Română de Mărfuri (0,57%) și Hidro Tarnița (99,3%).
La începutul lunii mai, Dan Agrișan a fost numit de către Ministerul Energiei, acționarul unic al Complexului Energetic Hunedoara, în poziția de președinte al Consiliului de Administrație al Complexului. Anterior, în perioada ianuarie-aprilie 2016, Agrișan deținuse funcția de administrator special al CE Hunedoara, societate aflată în insolvență și într-o situație financiară extrem de dificilă.
După aceea, pe 16 iunie, AGA de la ELCEN, unde Ministerul Energiei deține 97,5% din acțiuni, restul fiind în posesia Romgaz, controlată tot de minister, a decis să-l numească pe Agrișan administrator al companiei, acesta ocupând o poziție vacantă în CA la acel moment. ELCEN este furnizorul de agent termic al RADET București și asigură peste 90% din necesarul de energie termică al Capitalei, prin CET-urile Grozăvești, București Vest, București Sud și Progresu.
Dan Agrișan, născut în 1978 și licențiat în Drept, a fost consilier juridic la PwC Romania (2005-2006) și avocat la firma David și Baias (2006-2014). În 2014 a intrat în Ministerul Energiei, pe poziția de consilier al ministrului delegat de la acea dată, Răzvan Nicolescu, poziție pe care a rămas până în decembrie, când Nicolescu și-a dat demisia. Din septembrie 2014 și până în august 2015 a fost director general al SAPE.
CITEȘTE ȘI Directorul și fostul președinte al celei mai vechi bănci din lume, anchetați pentru fals în contabilitate Agrișan a plecat din fruntea managementului SAPE acuzând presiuni politice la adresa sa, printr-o scrisoare adresată noului ministru al Energiei de atunci, Andrei Gerea, document care a ajuns și la dispoziția presei.
"Am simțit și simt de mai multe luni o presiune de politizare a activității mele profesionale, manifestată inclusiv prin încercarea de a mi se impune oameni de o calitate și cu o pregătire profesională necorespunzătoare în diverse poziții din companie și în Consiliile de Administrație ale societăților în care SAPE deține participații", scria Agrișan în scrisoare.
În locul său a fost numit Ion-Adrian Moldoveanu, la acea dată președinte al organizației din sectorul 6 București a PLR, actualmente ALDE, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, din care făcea parte și ministrul Gerea. Moldoveanu mai deținea și poziția de membru în CA la o altă subsidiară locală a grupului italian Enel, respectiv Enel Distribuție Muntenia. Anterior, Moldoveanu fusese consilier juridic la Consiliul Județean Mehedinți și la Primăria sectorului 1 al Capitalei.
Imediat după numirea în funcție a lui Moldoveanu, în septembrie 2015, SAPE a cerut Electrica SA daune totale de circa 1,3 miliarde euro pentru neurmărirea îndeplinirii obligațiilor post-privatizare ale cumpărătorilor participațiilor majoritare la filialele sale. Ulterior, SAPE a justificat acest demers explicând că acesta i-ar fi fost impus de o decizie a Curții de Conturi.
Moldoveanu a fost înlocuit din funcția de director general al SAPE în februarie 2016, în locul său fiind numită Mădălina Rădulescu, care s-a ocupat de managementul controlului asupra societăților din subordinea Electrica SA și ulterior din cea a SAPE din 2008 încoace, anterior desfășurând o activitate similară în cadrul AVAS. Moldoveanu nu a plecat cu totul din companie, ci a fost mutat pe postul de director general adjunct.
