Comisia Europeană a transmis oficial României și Ungariei, ca țări membre UE, că ″are îndoieli″ cu privire la compatibilitatea cu legislația Uniunii Europene a Acordului România-Ungaria-Azerbaidjan-Georgia din decembrie 2022 privind construirea unui cablu energetic submarin în Marea Neagră, potrivit unui document guvernamental văzut de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De ce este important Proiectul prevede construirea în Marea Neagră a unui cablu submarin în lungime de aproape 1.200 de kilometri și cu capacitate de transfer de 1.000 MW, menit să interconecteze rețelele naționale de energie din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale și să aducă în UE, dar și în Balcani și Republica Moldova, energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni.
De asemenea interesant Bulgaria și-a anunțat recent intenția de a se alătura proiectului cablului submarin.
″Comisia are îndoieli în ce privește compatibilitatea acestuia (a acordului – n.r.) cu legislația Uniunii, deorece acordul nu include prevederi care să asigure faptul că dreptul Uniunii Europene și obligațiile Ungariei și ale României rezultate din calitatea de membre ale Uniunii Europene au întâietate față de obligațiile prevăzute în acord″, se arată însă în document.
Potrivit sursei citate, Executivul de la Bruxelles a solicitat adăugarea în textul înțelegerii interstatale a unei prevederi care să stipuleze că ″Prevederile prezentului acord (...), în ce le privește pe România și Ungaria, nu vor avea întâietate față de obligațiile care decurg din calitatea lor de membre alte Uniunii Europene și din legislația Uniunii″.
Guvernul român intenționează să propună modificarea textului în conformitate cu solicitarea Comisiei Europene la cea de-a 8-a reuniune ministerială a țărilor participante la acord, care va fi organizată la București ″în perioada imediat următoare″, fiind nevoie de OK-ul scris al tuturor părților semnatare pentru operarea modificării.
Între timp, este pregătită înființarea unei companii de tip joint-venture pentru proiectul cablului submarin de către operatorii sistemelor energetice din România, Azerbaidjan, Georgia și Ungaria. În mai anul acesta a fost semnat un memorandum în acest sens între Transelectrica (România), AzerEnerji (Azerbaidjan), Georgian State Electrosystem (Georgia) și MVM (Ungaria).
Pentru participarea Transelectrica la capitalul companiei joint-venture care urmează să fie înființată, este nevoie de aprobarea acționarilor operatorului, controlat de statul român prin Secretariatul General al Guvernului (SGG). Propunerea se află pe ordinea de zi a AGA extraordinară a Transelectrica de săptămâna viitoare.
Joint-venture-ul (JV) își va avea sediul social în România, la București, și va fi organizat ca societate cu răspundere limitată (SRL). Operatorii de transport și sistem din cele 4 țări vor deține cote egale de participare, fiecare urmând să contribuie cu capital de cel mult 1 milion de euro și să propună câte un administrator, conform unui document Transelectrica.
″Având în vedere posibilitatea cooptării și a altor entități relevante desemnate de alte state, în măsura în care există un acord unanim al fondatorilor în baza unui acord al guvernelor care i-au desemnat, pot fi cooptați în societatea JV noi acționari cu respectarea contribuției egale a asociaților la capitalul social și a dreptului fiecărui asociat de a propune câte un administrator″, mai scrie sursa citată.
″Cablul în curent continuu pe traseul Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria a ajuns la etapa studiului de fezabilitate. Urmează operaționalizarea companiei de proiect, accesarea finanțărilor europene și luarea unei decizii finale de investiții, după terminarea documentației tehnice. Pentru România, o nouă interconectare va însemna acces la o piață nouă, consolidarea securității sistemului energetic național și, pe termen mediu și lung, energie mai verde, la un preț mai mic, pentru toți românii″, declara, în primăvară, ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja.
Potrivit unei estimări preliminare mai vechi a operatorului de transport și sistem din Georgia, valoarea totală a investiției necesare pentru construirea cablului submarin ar putea depăși 2 miliarde de euro, iar punerea în funcțiune ar putea avea loc la finalul anului 2029.
