Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, cu peste 58% din acțiuni, împrumută 50 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru finanțarea etapei I a proiectului de construcție a secțiunii românești a conductei internaționale BRUA, investiție totală estimată la 560 milioane euro și din care 179 milioane euro vor fi acoperiți de un grant acordat de Uniunea Europeană.
Astfel, luna viitoare, pe 27 noiembrie, conducerea Transgaz le va prezenta oficial acționarilor, în AGA, o informare "privind încheierea contractului de împrumut în valoare de 50 milioane euro cu Banca Europeană de Investiții pentru finanțarea etapei I a BRUA", potrivit unui anunț al companiei.
Solicitarea de împrumut a Transgaz fusese aprobată de principiu de către BEI încă din decembrie anul trecut. Potrivit instituției financiare internaționale, operatorul român solicitase inițial o finanțare de 100 milioane euro. Creditul va fi acordat prin intermediul Fondului European pentru Investiții Strategice în infrastructuri, parte a așa-numitului Plan Juncker, de revitalizare a economiei europene prin investiții.
Transgaz a solicitat finanțare în același scop și de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), iar în iulie, banca a anunțat că analizează acordarea unei finanțări de peste 59 milioane euro pentru secțiunea românească a BRUA.
Încă din primăvară, compania și-a angajat avocați și consultanți externi specializați în drept anglo-saxon care să asiste compania la negocierea și perfectarea de împrumuturi de pe piețele internaționale de capital în sumă totală de 150 milioane euro, necesare cofinanțării lucrărilor la prima etapă a proiectului BRUA. Transgaz a anunțat atunci că vrea un împrumut de 50 milioane euro cu dobândă fixă și cu termen de rambursare de 15 ani, inclusiv 3 ani perioadă de grație pentru restituirea componentei de principal a împrumutului.
Într-o informare a companiei din aceeași perioadă se arăta că că pretenția acționarului majoritar ca Transgaz să distribuie sub formă de dividende și rezerve de peste 1,7 miliarde lei ținute de companie pentru finanțarea proiectelor de investiții riscă să-i afecteze operatorului capacitatea de a contracta împrumuturile necesare pentru a putea implementa aceste proiecte. "Necesarul de finanțare adițional celui cuprins în bugetul de venituri și cheltuieli, bazat pe investițiile strategice suplimentare, este de aproximativ 400 - 450 milioane euro. Acoperirea necesarului de finanțare a programului de investiții are impact asupra gradului de îndatorare care, în perioada 2019-2020, poate atinge niveluri ridicate (de 4-5 ori EBITDA) chiar și în condițiile nedistribuirii rezervelor sub formă de dividende. Depășirea condițiilor de îndatorare agreate cu instituțiile financiare va determina creșterea costurilor de finanțare ale societății și poate da dreptul băncilor de a impune restricții cu impact direct asupra societății și a capacității de a finanța proiectele de investiții strategice", se afirmă în documentul Transgaz.
Între timp, statul și-a redus pretențiile de dividende suplimentare la 171 milioane lei.
Ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat, la finalul lunii trecute, că România, Bulgaria, Austria și Ungaria și-au asumat, printr-un memorandum semnat la București, că vor finaliza proiectul BRUA.
"În cadrul memorandumului semnat astăzi, toate țările au convenit și s-a stabilit foarte clar că va fi o interconectare pe reverse-flow, adică în ambele sensuri, în toate cele patru state. Inclusiv între Ungaria și Austria s-a stabilit că va fi această interconectare pe reverse-flow și Austria și-a luat angajamentul că va finaliza în termen faza I, la fel și Ungaria și Bulgaria, iar pentru faza a II-a toate cele patru state și-au asumat că vor derula acest proiect și vor duce la final realizarea lui în parametrii stabiliți", a mai spus ministrul român.
Asta după ce, la sfârșitul lunii iulie, Transgaz a informat, într-un comunicat de presă, că gazoductul BRUA nu va mai traversa Ungaria și nu va mai ajunge în Austria, operatorul sistemului de gaze din această țară, FGSZ, propunând ca volumul de gaze care ar proveni dinspre Romania să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croația sau Serbia.
Ministerul Energiei a emis în martie autorizația de construire pentru proiectul secțiunii românești a gazoductului Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA), care va interconecta rețelele de transport de gaze naturale din cele patru state, investiție estimată la 560 milioane euro, din care 179 milioane euro vor fi acoperiți de UE. Lucrarea ar trebui finalizată în 2019.
Proiectul BRUA a apărut după eșecul Nabucco și presupune dezvoltarea unei capacități de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte. BRUA va străbate teritoriul României pe o distanță de 528 de kilometri, de la sud, din județul Giurgiu, spre vest, traversând județele Teleorman, Dâmbovița, Argeș, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraș-Severin, Timiș și Arad. Noul gazoduct va avea o capacitate maximă de livrare de gaze de 1,5 miliarde de mc/anual spre Bulgaria și 4,4 miliarde de mc/anual spre Ungaria. Proiectul este vital și pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră.
Gigantul industrial american Caterpillar este primul câștigător al uneia dintre licitațiile majore organizate de Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor, pentru proiectul construcției secțiunii românești a conductei internaționale BRUA. O subsidiară înregistrată în Belgia a grupului american, Solar Turbines SA, va furniza Transgaz compresoare centrifugale cu turbine de gaz pentru cele trei stații de comprimare a gazelor din componența conductei, adjudecându-și în acest sens, în urmă cu o săptămână, un contract în valoare totală de peste 45 milioane euro, cu tot cu TVA.
La scurt timp după atribuirea contractului de furnizare de compresoare, Transgaz a lansat o nouă licitație, pentru execuția celor trei stații de comprimare din cadrul proiectului BRUA. Valoarea estimată a contractului este de peste 463 milioane lei cu tot cu TVA, iar acesta va include achiziția, livrarea, depozitarea temporară, executarea, construirea, instalarea, probarea, verificarea, punerea în funcțiune, autorizarea funcționării obiectivelor și mentenanța pe 24 luni aferente stațiilor de comprimare Podișor, Bibești și Jupa.
În august a fost deblocată principala licitație din cadrul proiectului, cea pentru execuția propriu-zisă a secțiunii românești a conductei BRUA, contract în valoare estimată de peste 1,5 miliarde lei, cu tot cu TVA, împărțit în 3 loturi, respectiv pe 3 segmente de conductă: Podișor-Văleni (180 km), Văleni-Pui (140 km) și Pui-Recaș (159 km). Se află de asemenea în desfășurare, în etapa de evaluare financiară, o licitație lansată în decembrie anul trecut și blocată timp de o lună din cauza contestațiilor, pentru achiziția de material tubular pentru BRUA, contract estimat la 238 milioane euro, TVA inclusă.
