Statele din estul Europei critică decizia mai multor companii occidentale, printre care și grupul austriac OMV, acționarul majoritar al Petrom, de a se alia cu Gazprom pentru extinderea gazoductului Nord Stream, proiect care ocolește Ucraina și Slovacia și a cărui construcție va reduce drastic veniturile încasate de cele două țări din comisioanele de transport.
"Liderii și companiile din Europa de Vest își trădează vecinii est-europeni și ne fac să arătăm ca niște idioți. Nu poți să discuți luni de zile despre modalitățile de stabilizare a situației și pe urmă să iei o decizie care pune Ucraina și Slovacia într-o poziție de neinvidiat", a declarat joi premierul Slovaciei, Robert Fico, la finalul unei întrevederi cu omologul său ucrainean, Arseni Iațeniuk.
Nord Stream II ignoră complet interesele Poloniei și afectează solidaritatea UE vis-a-vis de "agresiunea" demonstrată de președintele rus Vladimir Putin în Ucraina, a spus miercuri președintele Poloniei, Andrzej Duda, în timp ce Iațeniuk a calificat proiectul drept anti-ucrainean și anti-european, relatează Bloomberg.
Pe 4 septembrie, Gazprom a semnat un acord cu OMV, compania franceză ENGIE, companiile germane BASF și E.ON și grupul anglo-olandez Shell, pentru extinderea gazoductului Nord Stream, care traversează Marea Baltică din Rusia până în Germania, prin construirea a două noi conducte care vor dubla capacitatea actuală de transport la 110 miliarde de metri cubi de gaz, echivalentul a circa 30% din cererea de gaze din Uniunea Europeană.
Proiectul Nord Stream II fusese abandonat la finele anului trecut, în contextul sancțiunilor economice impuse Rusiei de statele din Vest.
Potrivit unor estimări ale oficialilor ucraineani și slovaci, veniturile anuale ale Ucrainei din comisioanele pentru transportul gazelor naturale se vor reduce cu 2 miliarde de dolari în urma extinderii Nord Stream, în timp ce Slovacia va pierde sute de milioane de euro pe an.
În acest an, Ucraina preconizează că va încasa 1,8 miliarde de dolari din comisioanele pentru transportul a 60 miliarde de metri cubi de gaze naturale, potrivit ministrului ucrainean al Energiei, Volodimir Demcișin.
Nord Stream II va avea o capacitate de transport de 55 milioane de metri cubi de gaze pe an și va deveni operațional în 2019, când expiră acordul actual dintre Rusia și Ucraina privind tranzitul gazelor rusești.
Maros Sefcovic, vice-președintele pentru energie al Comisiei Europene, a apreciat săptămâna trecută că anumite regiuni din Europa se vor confrunta cu o situație "foarte complicată" dacă Rusia va opri livrările de gaze naturale prin conductele din Ucraina. Oficialul CE a adăugat că așteaptă mai multe informații din partea Rusiei despre proiectul Nord Stream II.
Rusia încearcă de mai mulți ani să reducă tranzitul de gaze naturale prin conductele din Ucraina. În prezent, aproape o treime din gazele rusești care alimentează statele din Europa trec prin Ucraina, în scădere de la aproximativ două treimi din cantitatea exportată până în 2011, când gazoductul Nord Stream a devenit operațional.
