Pompele de căldură pot fi o soluție alternativă la extinderea rețelelor de distribuție de gaze și hidrogen, arată o analiză realizată de Bankwatch România, cu sprijinul Energy Policy Group.
Potrivit sursei citate, pompele de căldură pot fi de trei ori mai eficiente decât centralele pe gaz, iar consumatorii pot economisi sume considerabile, dacă sunt și conectați și la un sistem fotovoltaic.
″Pompele de căldură pot fi, cu anumite condiții, o soluție pentru persoanele aflate în sărăcie energetică″, menționează autorii studiului.
Studiul analizează trei scenarii teoretice în care sunt utilizate pompe de căldură aer-aer, aer-apa și sol-apă, în comparație cu centralele individuale pe gaze sau hidrogen verde, în diferite contexte de consum.
Astfel, la case individuale sau blocuri de apartamente, în toate cele trei scenarii, utilizarea pompelor de căldură în combinație cu panourile fotovoltaice rezultă în costuri anuale mai mici pentru consumatori decât utilizarea centralelor pe gaze. Diferențele sunt între 100-2.000 de lei mai puțin pe an pentru pompe de căldură, în comparație cu 100% gaze naturale.
În cazul utilizării 100% a hidrogenului verde, costurile combustibilului cresc semnificativ, diferențele față de pompa de căldură fiind între 3.300-9.000 de lei pe an, în funcție de scenariu.
De asemenea, costurile de investiții în pompe de căldură ar putea fi mai reduse pe întregul proiect față de crearea unei rețele noi de gaze și hidrogen și toate adaptările necesare în gospodărie.
Studiul ia ca punct de plecare investiția propusă în PNRR, de racordare a 78.540 de consumatori din zona Olteniei la o infrastructură nouă de distribuție a gazelor regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), în valoare de 400 milioane euro.
Dacă sunt luate în considerare investițiile necesare pentru producția de hidrogen verde (20% utilizare cu gaz fosil în prima etapă, 100% într-o etapă ulterioară), care necesită parcuri regenerabile dedicate pentru a asigura o cantitate constantă de combustibil, atunci valoarea întregului sistem poate crește cu 130 milioane de euro, până la 1,8 miliarde euro.
″Am dorit să facem acest studiu pentru că am considerat că soluția cu gaz fosil și hidrogen este ineficientă și ar duce la un consum suplimentar de energie, dar și la costuri mai mari pentru consumatori în comparație cu pompele de căldură. Aceste ipoteze s-au adeverit și pot fi utilizate ca punct de plecare pentru un studiu mai aprofundat, în teren, dar și pentru crearea de politici publice care să ia în considerare mai întâi eficiența și fezabilitatea economică″, spune Raluca Petcu, coordonatoarea campaniei de gaze fosile, Bankwatch România.
În primul scenariu, instalarea pompelor de căldură aer-aer individuale și panouri fotovoltaice la un bloc de apartamente cu clasa energetică C ar duce la un cost de 94 milioane euro, pentru 78.540 de apartamente.
În scenariul doi, în care este analizată posibilitatea de instalare a unei pompe de căldură sol-apă și panouri fotovoltaice la blocuri de apartamente cu clasa energetică B, costul investiției ar fi de 298 de milioane de euro pentru același număr de racorduri.
În cel de-al treilea scenariu este analizată posibilitatea de instalare la case individuale cu clasa energetică B a pompelor de căldură aer-apă și panouri fotovoltaice. Costul final al investiției este de 649 milioane de euro.
″Deși ultima soluție este mai costisitoare, avantajele sunt obținute pe partea de utilizare, unde se pot obține costuri mai reduse între 2.000-8.000 de lei pe an, în funcție de combustibilul utilizat (gaz fosil sau hidrogen verde)″, arată autorii studiului, care poate fi citit integral aici.
