Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) va fi asistată în procesul de înființare, alături de KMG International, a fondului de investiții de 1 miliard de dolari pentru plasamente în sectorul energetic românesc, convenit în 2013 prin memorandumul semnat cu compania de stat kazahă KazMunayGas în vederea reglării datoriilor bugetare istorice ale Rompetrol, de către avocații de la Cunescu, Balaciu și Asociații, care reprezintă SAPE și în cel mai recent litigiu internațional deschis de statul român împotriva grupului italian Enel.
"În urma evaluării ofertelor depuse în cadrul procedurii de selecție de oferte privind atribuirea contractului având ca obiect “Servicii de consultanță, asistență și reprezentare juridică a SAPE S.A. pe parcursul derulării etapelor înființării Fondului Kazah-Român”, oferta SCA Cunescu, Balaciu și Asociații a fost declarată câștigătoare, încheindu-se în acest sens contractul de prestări servicii de consultanță, asistență și reprezentare juridică nr. 13/20.09.2016", se arată într-o informare a SAPE.
Este vorba de aceeași casă de avocatură care, în iunie, a câștigat contractul de reprezentare a SAPE la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris în ultimul litigiu deschis de statul român împotriva grupului italian Enel. În cadrul acestui litigiu, deschis în primăvară, statul reclamă nerespectarea contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud, ulterior divizată în Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia, și le cere italienilor despăgubiri pentru dividendele pe care, în opinia autorităților române, Enel ar fi trebuit să le acorde statului din profiturile celor două companii pentru anul 2012, conform contractului de privatizare.
CITEȘTE ȘI UE a acceptat cererea de aderare a Bosniei și Herțegovinei SAPE este controlată 100% de Ministerul Energiei și a fost desemnată de acesta să reprezinte statul în viitorul fond de investiții ce trebuie înființat alături de KMG International, fosta Rompetrol Group și actualmente divizie a KazMunayGas.
Prin memorandumul de înțelegere din 2013, kazahii se angajau să plătească 200 de milioane de dolari din datoria istorică a Rompetrol către statul român în schimbul unei participații de 26,7% din capitalul companiei Rompetrol Rafinare (RRC), care operează rafinăria Petromidia. În prezent, KMG International controlează 48,11% din acțiunile RRC, iar statul român, prin Ministerul Energiei - 44,69%. În plus, KMG International se angaja să constituie un fond, care să ajungă la o valoare estimată de 1 miliard de dolari, pentru investiții în sectorul energetic din România, la fond urmând să fie acționar statul român. Memorandumul prevede că kazahii vor avea o participație de 80% din acțiunile fondului, restul urmând să aparțină României.
Fondul va investi în proiecte energetice din România aflate în legătură cu operațiunile KMG International. Durata investițională a fost stabilită la maximum 7 ani. "Statul român va avea drept de veto în aprobarea acelor proiecte care implică riscuri din punct de vedere al securității naționale, în conformitate cu deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau ale Guvernului României. Statul român va facilita un proces accelerat de revizuire și autorizare a proiectelor, în conformitate cu reglementările legale", potrivit memorandumului.
Documentul mai prevede că KMG International va finanța Fondul cu 150 de milioane de dolari, din care 30 de milioane de dolari vor fi vărsați în numele statului român. Restul, până la o sumă estimată de 1 miliard de dolari, va fi atras de la terți investitori, pentru finanțarea proiectelor investiționale selectate de KMG International, în baza unui grad de îndatorare datorii capital-propriu de maxim 4 la 1. Statul român va păstra o participație integrală, nediluată, de 20% din capitalul social al fondului, pentru o perioadă de minimum 5 ani, perioadă în care nu va avea loc nicio reducere a acesteia prin majorare de capital, vânzare-cumpărare sau prin orice altă metodă. KMG International va avea drept de preferință la cumpărarea pachetului de acțiuni deținut de stat, se mai stipulează în memorandum.
Același document prevede că orice distribuire de profit se va face doar în favoarea KMG International, până când kazahii își vor recupera integral investiția de 150 milioane dolari în fondul de investiții. Ulterior, profiturile vor fi distribuite ambilor acționari, proporțional cu participația fiecăruia la capitalul social al fondului.
CITEȘTE ȘI Camera Deputaților: Cotizațiile pentru pensii pot fi plătite retroactiv pentru o perioadă de maximum cinci ani Problema este însă că memorandumul semnat în februarie 2013, în mandatul Guvernului Ponta, prevede că aceste angajamente încetează, în anumite condiții. Memorandumul a fost semnat, din partea statului român, de către Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), prin șeful instituției, Gabriel Dumitrașcu. Între timp, în urma mai multor modificări legislative, OPSPI a fost divizat, iar atribuțiile sale în ceea ce privește companiile din energie au fost preluate de către Direcția Generală Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului în Energie din cadrul Ministerului Energiei.
"Angajamentele asumate de către Părți în prezentul memorandum vor înceta în cazul demarării sau reluării oricărui litigiu sau demers legal sau administrativ de către oricare dintre Părți sau de către un afiliat al acesteia împotriva celeilalte Părți sau a unui afiliat al acesteia în legătură cu Litigiul. Afiliat, în înțelesul prezentei clauze, înseamnă orice afiliat al TRG (The Rompetrol Group, actualmente KMG International – n.r.) sau orice autoritate publică a statului român", este prevăzut la ultimul articol al memorandumului din 2013.
Mai mult, ca premisă a implementării tranzacției de preluare de către KMG International a 26,7% din acțiunile RRC contra a 200 milioane dolari, s-a convenit, prin memorandum, că vor trebui încetate toate litigiile și măsurile administrative inițiate de autoritățile de la București împotriva Rompetrol Rafinare ca urmare a conversiei în acțiuni a obligațiunilor deținute de statul român și nerăscumpărate de RRC până la scadență, inclusiv ridicarea sechestrului asigurător instituit de ANAF în 2010.
"OPSPI va face demersuri utile și necesare pentru ca (i) toate procesele aflate pe rolul instanțelor judecătorești care sunt legate, direct sau indirect, de Litigiu (inclusiv Litigiul), să fie stinse în mod irevocabil, fără judecare pe fond și (ii) imediat ulterior stingerii acestor litigii sechestrul instituit de Autoritatea Națională pentru Administrare Fiscală asupra activelor RRC și titlul de executare silită din data de 17 noiembrie 2010 să fie revocat și ridicat", se stipulează în memorandumul de înțelegere.
CITEȘTE ȘI Regimul PFA și al întreprinzătorilor persoane fizice a fost modificat substanțial Principalul activ al KMG International în România, platforma Petromidia, se află astfel, în prezent, sub dublul sechestru al DIICOT (instituit în mai anul acesta) și ANAF (pus în 2010). DIICOT a instituit sechestrul ca măsură asigurătorie în dosarul Rompetrol II, în care sunt cercetați și 4 foști miniștri și în care acuzațiile sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală și spălare de bani, inclusiv în legătură cu conversia în obligațiuni, în 2003, a unor datorii bugetare de 603 milioane dolari ale Rompetrol Rafinare.
Sechestrul ANAF din 2010 a avut drept cauză faptul că, în luna septembrie a acelui an, expira termenul până la care Rompetrol Rafinare trebuiă să plătească datoria către stat în valoare de 603 milioane dolari. "Este o măsură de precauție instituită cu scopul de a împiedica înstrăinarea unor bunuri în perioada imediat următoare, până la momentul în care Rompetrol va plăti datoria. Este o măsură asigurătorie, având în vedere intenția lor iminentă de a gaja titlurile de participare deținute de Rompetrol Rafinare SA la alte societăți și a unor imobile către acționarul majoritar Rompetrol NV", declara, pe 13 septembrie 2010, șeful ANAF de atunci, Sorin Blejnar.
În 29 aprilie, KazMunayGas și firma chineză China Energy Company Limited (CEFC) au semnat un acord prin care chinezii preiau controlul, printr-o companie mixtă în care CEFC are o participație majoritară, asupra afacerii din România a kazahilor, care include în principal două rafinării, Petromidia și Vega, și o rețea de distribuție de carburanți. În mai, chinezii anunțau că vor plăti 680 milioane dolari pentru o participație de 51% la KMG International. Faptul că Petromidia este sub sechestru pune finalizarea tranzacției sub semnul întrebării.
În iunie, KMG Internațional anunța că intenționează să acționeze România în judecată la tribunalul arbitral de la Stockholm, în baza tratatului Carta Energiei, precum și la tribunalul arbitral de pe lângă Banca Mondială de la Washington, considerând că menținerea sechestrului DIICOT de la Petromidia este "nedreaptă" și că valoarea activelor pe care s-a pus sechestru se ridică la peste 6 miliarde lei, dublu față de nivelul de 3 miliarde lei pretins drept prejudiciu de procurorii DIICOT.
Între timp, în iulie, kazahii au notificat Guvernul că intenționează să demareze o procedură de arbitraj. Potrivit procedurilor uzuale în astfel de situații, KMG International are termen legal de la trei până la șase luni să poarte discuții cu reprezentanții guvernului de la București, în vederea găsirii unei soluții pe cale amiabilă, înainte de a acționa statul român în judecată. Luna trecută, vicepreședintele KMG International, Azamat Zhangulov, se declara încrezător, într-un interviu acordat News.ro, cu privire la evoluția negocierilor cu Guvernul, însă avertiza totodată asupra riscului agravării situației actuale, "care ar putea degenera până la o naționalizare a Petromidia".
