Statul român, care deține 20,6% din acțiunile producătorului de țiței și gaze OMV Petrom, prin Ministerul Energiei, l-a propus pe Dan Manolescu, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, pentru poziția de membru al Consiliului de Supraveghere al companiei controlate de grupul austriac OMV, după ce și-a anunțat intenția de a cere revocarea din funcția de reprezentant al statului în board-ul OMV Petrom a lui Bogdan Badea, la rândul său fost secretar de stat, în Ministerul Energiei.
Dan Manolescu a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice în perioada ianuarie 2013 - septembrie 2015 și s-a ocupat de coordonarea elaborării legislației, politicii și reglementărilor contabile și fiscale, inclusiv de elaborarea unui nou regim de taxare a producției de țiței și gaze și de negocierea acestuia cu companiile de profil.
După demisia din MFP, Manolescu a devenit Tax Partner la firma de consultanță fiscală, contabilitate și audit Soter&Partners, companie pentru care mai lucrase în perioada 2001-2013. Între 1997 și 2000, Dan Manolescu a lucrat la KPMG ca Senior Tax Consultant. CV-ul propunerii Ministerului Energiei pentru poziția de reprezentant al statului român în board-ul OMV Petrom mai include prezențe în CA-urile CEC și FNGCIMM, precum și în AGA Eximbank.
CITEȘTE ȘI S&P: Ritmul de intrare în incapacitate de plată a companiilor este cel mai rapid după criza financiară globală Actualul reprezentant al statului în board-ul OMV Petrom, Bogdan Badea, pe care Ministerul Energiei vrea să-l revoce, a fost numit membru al Consiliului de Supraveghere al companiei în aprilie anul trecut. Badea a fost secretar de stat în Ministerul Energiei în mandatul ministrului Andrei Gerea, respectiv din decembrie 2014 până în noiembrie 2015, când a demisionat, în urma instalării noului Guvern tehnocrat condus de Dacian Cioloș
Membrii Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom au o remunerație de 20.000 euro pe an, la care se adaugă o indemnizație de 4.000 euro pe ședință.
La începutul lunii octombrie a anului trecut, președintele Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), Artur Stratan, declara că unul din factorii de întârziere a negocierilor dintre reprezentanții industriei de petrol și gaze și cei ai statului pe marginea modificării sistemului de redevențe petroliere din România a fost demisia secretarului de stat Dan Manolescu de la Ministerul Finanțelor Publice.
"Negocierile cu statul pe subiectul redevențelor vor continua, dar momentan nu se întrevede nici un orizont. Un factor de întârziere a fost demisia domnului secretar de stat Dan Manolescu de la Ministerul Finanțelor Publice, cu care începusem un dialog în urmă cu 6-7 luni și speram să finalizăm proiectul noului sistem de redevențe până la finalul acestui an", declara Stratan, pe 1 octombrie 2015.
CITEȘTE ȘI Victoria Beckham va lansa o linie de produse de machiaj în colaborare cu brandul Estee Lauder După cum Profit.ro a relatat în exclusivitate, Guvernul vrea să mențină actualul sistem de redevențe și, în plus, să aplice producătorilor de petrol și gaze un impozit suplimentar, care va fi denumit "impozit petrolier", de 35% din profitul din upstream, cu o deducere suplimentară de 15% pentru investițiile noi, și să anuleze facilitățile acordate acestora încă din 1999, care le permit în prezent să nu achite impozit pe țiței și gaze naturale și nici comisioane vamale la export.
Scăderea prețului la țiței de anul trecut a redus cu aproape 12% încasările statului român din redevențe petroliere în primele 9 luni din 2015, la 896,6 milioane lei, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).
"Comparativ cu primele 9 luni ale anului 2014, se constată o scădere a redevențelor petroliere cu aproximativ 11,72%, ca efect al micșorării prețului de referință pentru țițeiul extras în România", se arată într-un document al instituției.
CITEȘTE ȘI Doroș, ANAF: Ce efecte vor avea, din mai, modificările Codului Vamal Profit.ro a scris în exclusivitate că, potrivit criteriilor ANAF, OMV Petrom SA a fost în 2015 cea mai profitabilă companie din România, cu un profit impozabil de 2,96 de miliarde lei. Asta, în ciuda faptul ca OMV Petrom a raportat la Bursă o pierdere de 690 milioane de lei pentru aceeași perioadă.
Situația oarecum contradictorie este explicată de diferențele dintre profitul contabil și cel fiscal. O serie de cheltuieli sunt nedeductibile la calculul bazei de impunere a impozitului pe profit. În 2015, OMV Petrom a contabilizat cheltuieli de 2,7 miliarde de lei în contul unor ajustări de depreciere efectuate asupra unor active de producție, ca urmare a contextului de piață nefavorabil, în special din cauza scăderii cotațiilor țițeiului, care sunt considerate cheltuieli nedeductibile și măresc artificial profitul raportat.
OMV Petrom, singurul producător român de țiței, a raportat oficial, anul trecut, prima pierdere netă de la preluarea companiei de către grupul austriac OMV, din cauza prăbușirii prețurilor la petrol, cu un rezultat negativ de 690 milioane lei, față de un profit net de 2,1 miliarde lei în 2014, și a propus acționarilor nedistribuirea de dividende pentru 2015.
