Companiile de stat din portofoliul Ministerului Energiei au ratat ținta de arierate pe anul trecut, înregistrând o valoare totală cumulată a plăților restante de 1,427 miliarde lei, cu 70% mai mare față de plafonul fixat de autorități, de circa 842 milioane lei. Ministerul i-a cerut acum premierului Dacian Cioloș acordul pentru ca respectivele companii să rateze ținta și anul acesta, cu 12%, din cauza situației financiare dificile în care se află câteva dintre acestea.
Astfel, potrivit unui document guvernamental, bugetele de venituri și cheltuieli ale companiilor energetice de stat aveau prevăzut, pentru finalul anului trecut, un nivel cumulat de plăți restante în sumă totală de 842 milioane de lei, însă au terminat 2015 cu un volum de arierate cu 70% mai mare, de 1,427 miliarde de lei.
La sfârșitul acestui an, valoarea cumulată a plăților restante ale companiilor de stat din energie ar trebui să fie cu 15% mai mică decât cea programată pentru 2015, respectiv de 716,4 milioane de lei, însă depășirea deja cu 70% a țintei de arierate pe 2015 face ca obiectivul stabilit pentru acest an, conform legislației, să devină nerealist.
CITEȘTE ȘI Noua bancă de dezvoltare a statelor BRICS va emite prima emisiune de obligațiuni denominată în yuani În consecință, conform documentului guvernamental citat, Ministerul Energiei a cerut aprobarea premierului Dacian Cioloș pentru ca societățile de stat din energie să înregistreze, la finalul anului în curs, un volum cumulat de arierate cu circa 12% mai mare decât ținta stabilită, respectiv de 801,5 milioane de lei.
Ratarea țintei pe 2015 și reducerea celei aferente anului în curs sunt cauzate de doar 4 companii, dintr-un total de 20 de societăți controlate de Ministerul Energiei care trebuie să aplice prevederile OG 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare. Este vorba de Electrocentrale București, Electrocentrale Constanța, Compania Națională a Uraniului și Complexul Energetic Hunedoara.
Cumulat, cele 4 companii aveau programate, prin bugetele pe 2015, plăți restante în sumă totală de 819,46 milioane de lei, însă au terminat anul cu arierate cu 70% mai mari, de 1,389 miliarde de lei.
CITEȘTE ȘI Încă o victimă a scandalului Panama Papers. Ministrul spaniol al industriei a demisionat Astfel, Compania Națională a Uraniului ar fi trebuit să termine anul trecut fără nicio plată restantă, însă a înregistrat arierate de 11,76 milioane de lei. Cauza a fost pierderea unui proces cu Administrația Fondului de Mediu, care reclama de la CNU o datorie de 21,09 milioane de lei, reprezentând taxa de mediu de 2% pe valoarea pulberilor sinterizabile livrate de CNU către Nuclearelectrica, plus dobânzi și penalități de întârziere.
Pentru 9,33 milioane de lei, CNU și AFM au încheiat o convenție de eșalonare pe 5 ani, cu condiția ca restul datoriei, de 11,76 milioane de lei, să fie plătit în acest an. Pentru anul acesta, Compania Națională a Uraniului a cerut să-i fie aprobate arierate de 5,279 milioane de lei, deși Guvernul avea în vedere un nivel zero al acestora. Mai multe despre situația financiară și economică a CNU, aici.
Situația Complexului Energetic Hunedoara este una specială. Compania, intrată în insolvență, și-a depășit ținta de arierate pe anul trecut, de 577,84 milioane de lei, cu 14,6%, înregistrând un volum total de plăți restante de 662,37 milioane de lei. Potrivit legislației, ținta de arierate a CE Hunedoara ar fi trebuit să fie, anul acesta, de 491,16 milioane de lei, însă aceasta va fi zero, ca urmare a intrării în insolvență, care suspendă plata datoriilor.
"Astfel, prin intrarea în procedură de insolvență a Complexului Energetic Hunedoara, nivelul total al plăților restante pentru Ministerul Energiei pe anul 2016 va fi diminuat corespunzător", este indicat în documentul guvernamental.
CITEȘTE ȘI Inițiatoarea legii antifumat, Aurelia Cristea, a demisionat de la conducerea PSD Cluj Situația este gravă la Electrocentrale București (ELCEN), furnizorul de agent termic al RADET depășindu-și plafonul de plăți restante pe anul trecut de 3,5 ori, de la o țintă fixată prin buget de 142,67 milioane de lei la un volum raportat de arierate de 499,52 milioane de lei. Pentru acest an, compania a cerut să i se majoreze plafonul de 4,6 ori față de prevederile legale, de la 121,27 milioane de lei la 561,33 milioane de lei.
Potrivit Ministerului Energiei, de vină sunt încasările reduse de la RADET, care au dus la un deficit de cash-flow, obligând compania să se împrumute pentru a cumpăra combustibil și să constituie garanții imobiliare ipotecare în favoarea principalului furnizor de gaze, Romgaz. La finalul anului trecut, datoriile RADET față de ELCEN se ridicau la peste 3,6 miliarde de lei.
Consiliul de Administrație al ELCEN a transmis acționarului majoritar, Ministerul Energiei, un set de 4 măsuri asumate pentru reducerea volumului de plăți restanțe al societății, cu termene de implementare.
Astfel, ELCEN își propune poprirea tuturor conturilor bancare ale RADET, inclusiv a contului escrow, pentru executarea silită a Regiei, contractarea, până la finalul lunii mai, a unui credit de până la 400 milioane de lei pentru plata obligațiilor curente și restante față de furnizorii de gaze, negocierea, până la finalul lunii iunie, a unei convenții de eșalonare a datoriilor RADET, cu acordarea de garanții de către Primăria Capitalei, precum și încheierea, până la 30 iulie, a unei convenții de eșalonare la plată a datoriilor față de Romgaz, în baza fluxurilor de lichiditate generate de convenția cu RADET.
Vineri, ELCEN a anunțat că a decis respingerea solicitării RADET de a reduce gradul de poprire a conturilor bancare ale regiei de distribuție, cu motivația că că furnizorii de gaze naturale și servicii auxiliare de transport și distribuție au acționat ELCEN în instanță pentru recuperarea sumei de aproximativ 500 milioane de lei.
"Acest deficit a fost cauzat și de neonorarea de către Primăria Municipiului București a plății subvenției aferente trimestrului I al anului 2016, potrivit deconturilor depuse de RADET pentru energia termică livrată populației. Mai mult, Primăria Municipiului București nu a dispus măsurile necesare pentru utilizarea totală a creditului de 248 de milioane de lei contractat de la Trezoreria Statului, neutilizând ultima tranșă de 32 de milioane de lei", se arată într-un comunicat al producătorului de energie electrică și termică.
ELCEN mai deține împotriva RADET București și un alt titlu executoriu, în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei, ca urmare a emiterii de către Tribunalul București a ordonanței de plată solicitate de către ELCEN.
CITEȘTE ȘI Bancpost vrea să mai reducă creditele neperformante cu cel puțin 2-3 puncte procentuale, dar rămâne peste media pieței În fine, la Electrocentrale Constanța, "omologul" ELCEN de la malul mării, plafonul de plăți restante pe anul trecut a fost depășit de 2,2 ori, de la 98,59 milioane de lei la 216,29 milioane de lei, iar compania a cerut, pentru anul acesta, să i se permită să facă arierate de 214,69 milioane de lei, de 2,5 ori mai mari comparativ cu cât ar fi trebuit să fie ținta pe 2016.
"Principalele cauze de depășire a plăților restante rezultă din încasările reduse de la RADET Constanța SA, din necesitatea plății în avans a combustibilului (datorită imposibilității constituirii unei scrisori de garanție bancară în favoarea furnizorului de combustibil), din creșterea datoriei la fondul de risc prin acumularea de dobânzi și penalități (plățile restante la fondul de risc au fost preluate prin protocolul de divizare din anul 2014 de la societatea Electrocentrale București)", se menționează în documentul guvernamental.
Electrocentrale Constanța și-a asumat 6 măsuri pentru reducerea plăților restante, cu termen de implementare finalul acestui an. Printre acestea se numără cererea de ordonanțe de plată în instanță pentru facturile emise RADET Constanța, creșterea cotei de repartizare către companie, din sumele colectate în contul escrow, de la 70 la 80% și obținerea în instanță de penalități de întârziere de 38 milioane de lei pentru neachitarea în termen a facturilor de energie termică emise în anii 2007-2008.
Alte măsuri asumate de companie sunt valorificarea materialelor care nu mai pot fi utilizate, din depozitele societății, pe Bursa Maritimă de Mărfuri, precum și forarea unui puț de apă în curtea CET Palas, pentru ca Electrocentrale Constanța să nu mai achiziționeze apă tehnologică la prețuri mari de la operatorul local RAJA Constanța.
Electrocentrale Constanța își mai propune "intensificarea demersurilor pentru înghețarea, ștergerea, eșalonarea datoriei la fondul de risc, care ar duce la reducerea plăților restante, ridicarea sechestrului asigurator de pe toate activele societății și utilizarea acestora în vederea contractării de credite pentru redresarea activității, precum și a creșterii gradului de solvabilitate al societății".
