Enel Energie Muntenia, subsidiara grupului italian omonim care furnizează electricitate pentru circa 1,1 milioane de consumatori din Capitală și județele Ilfov și Giurgiu, nu va acorda dividende acționarilor din profitul net obținut anul trecut, de circa 24,9 milioane lei, câștigul respectiv urmând să fie contabilizat drept rezultat reportat.
Decizia a fost luată în aprilie de acționarul majoritar al companiei, vehiculul investițional înregistrat în Olanda al italienilor Enel Investment Holding BV, care deține 64,42% din acțiunile Enel Energie Muntenia, după ce profitul furnizorului de energie a scăzut aproape la jumătate în 2015 față de 2014, de la 46,76 milioane lei. Cifra de afaceri a companiei a scăzut cu 6% în 2015, la 1,724 miliarde lei.
La finalul lunii aprilie 2016, SAPE a decis să dea din nou în judecată grupul italian de utilități Enel pentru presupusa nerespectare a contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud
Hotărârea privind neacordarea de dividende din profitul pe 2015 a fost luată în pofida dorinței acționarilor minoritari ai Enel Energie Muntenia, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie SA (SAPE), controlată 100% de statul român prin Ministerul Energiei, și Fondul Proprietatea.
SAPE deține 23,57% din acțiunile Enel Energie Muntenia, iar FP – 12%. Cu tot cu impozitul pe dividende care ar fi fost achitat în caz de distribuire către acționari a acestora, statul român ar fi încasat circa 5,8 milioane lei din profitul pe 2015 al subsidiarei locale a grupului italian.
CITEȘTE ȘI Premierul scoțian readuce în discuție ideea independenței pentru ca Scoția să rămână în UE Cei doi acționari minoritari propuseseră distribuirea în proporție de 100% către acționari a profitului net obținut de companie în 2015, precum și a întregii sume acumulate în contul de rezultat reportat al furnizorului de energie electrică.
Mai mult, SAPE a respins și descărcarea de gestiune a persoanelor care au îndeplinit anul trecut funcția de membri ai Consiliului de Administrație al Enel Energie Muntenia.
De altfel, cu o lună înainte de decizia privind neacordarea de dividende, SAPE l-a înlocuit din poziția de reprezentant al statului român în CA-ul Enel Energie Muntenia pe Emil Vasiliu, fost consilier pe probleme economice internaționale al fostului primar al Capitalei Sorin Oprescu și fost ambasador al României în Emiratele Arabe Unite, Filipine și Iran. În locul lui Vasiliu a fost numit Dan Agrișan, fost director general al SAPE și actual șef al CA-ului companiei de stat.
CITEȘTE ȘI Palatul Știrbey din Buftea a fost scos la vânzare pentru aproximativ 20 de milioane de euro În timpul mandatului de director general al SAPE al lui Dan Agrișan, în 2014,societatea a deschis un litigiu împotriva Enel la Tribunalul Internațional de Arbitraj de la Paris, acuzând neîndeplinirea de către italieni a obligației de cumpărare a unor cote de câte 13,57% din participațiile rămase în posesia statului român la Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia, obligație prevăzută de contractul de privatizare a Electrica Muntenia Sud și care trebuia îndeplinită până în 2012.
Potrivit unei hotărâri de guvern de la finalul anului 2012, prețul de vânzare era fixat la suma totală de 521,5 milioane euro, sumă pe care SAPE o cere acum sub formă de despăgubiri celor de la Enel.
Recent, statul român a pierdut un alt proces la Paris cu Enel, în care reclama tot nerespectarea contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud și cerea daune de 834,2 milioane euro și 378,6 milioane lei.
La finalul lunii aprilie 2016, SAPE a decis să dea din nou în judecată grupul italian de utilități Enel pentru presupusa nerespectare a contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud și să le ceară italienilor despăgubiri pentru dividendele pe care, în opinia sa, Enel ar fi trebuit să le acorde statului din profiturile celor două companii pentru anul 2012, conform contractului.
CITEȘTE ȘI Guvernul Irlandei a decis să conteste decizia UE referitoare la taxele Apple Neacordarea de dividende de către Enel Energie Muntenia a fost unul dintre motivele pentru care SAPE și-a bugetat, pe anul acesta, un profit net de 39 milioane lei, cu 59% mai mic decât cel raportat pe anul trecut, de 95,4 milioane lei. Bugetul SAPE pe 2016 prevede venituri totale de 89,97 milioane lei, cu aproape 50% sub cele obținute în 2015.
Principala sursă de venituri a SAPE este reprezentată de dividendele încasate din profiturile subsidiarelor românești de distribuție și furnizare de energie electrică ale grupului italian Enel, la care statul român deține încă participații semnificative. De corporația italiană se leagă și principala destinație a cheltuielilor SAPE, respectiv costurile litigiilor internaționale ale statului cu monopolurile privatizate din distribuția de energie, dintre care cele mai importante sunt cele cu Enel.
Potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor Publice, profiturile nete cumulate ale Enel Distribuție Muntenia, Enel Distribuție Banat, Enel Distribuție Dobrogea, Enel Energie Muntenia și Enel Energie au scăzut cu aproape 16% anul trecut, comparativ cu 2015, respectiv cu peste 107 milioane lei, de la 677,48 la 570,37 milioane lei.
CITEȘTE ȘI Balon de încercare: ce ar fi dacă Banca Centrală Europeană ar cumpăra acțiuni? SAPE a fost înființată în 2014 prin divizarea parțială a Electrica SA și administrează participațiile minoritare ale statului la Enel Energie Muntenia (23,5% din acțiuni), Enel Distribuție Muntenia (23,5%), Enel Distribuție Banat (24,8%), Enel Distribuție Dobrogea (24,9%), Enel Energie (36,99%), E.ON Distribuție (6,3%), E.ON Energie (1,4%), Electrica Soluziona (49%), Bursa Română de Mărfuri (0,57%) și Hidro Tarnița (99,3%).
Societatea a moștenit și litigiile dintre Electrica SA și cumpărătorii participațiilor majoritare la filialele de distribuție ale Electrica SA, respectiv Enel, E.ON și CEZ, care au ca principal obiect neîndeplinirea de către aceștia a obligațiilor post-privatizare asumate, în special a celor referitoare la investițiile în dezvoltarea companiilor preluate.
Practic, prin înființarea SAPE, Electrica SA a fost "curățată" de litigiile menționate în vederea listării sale la Bursă, în urma căreia statul român a pierdut controlul asupra companiei, rămânând cu circa 48% din acțiuni.
