Statele Unite cer companiilor private și aliaților europeni să oprească activitățile care ar putea ajuta la construirea gazoductului Nord Stream 2 și pregătesc sancțiuni mai extinse asupra proiectului rusesc în următoarele săptămâni, au declarat pentru Reuters surse din cadrul administrației Trump, care au dorit să-și păstreze anonimatul.
Actuala administrație este pregătită de o nouă rundă de sancțiuni, care ar urma să fie supuse spre aprobare Congresului SUA "în scurt timp". Aceste sancțiuni ar reprezenta pentru proiect o lovitură fatală, susțin sursele.
Acestea avertizează: "Vor veni din ce în ce mai multe sancțiuni, iar acum pregătim lovitura decisivă", scrie Agerpres.
CITEȘTE ȘI Primul anunț - Facturi majorate cu peste 13% pentru clienții din Moldova ai E.ON care nu optează până la 1 ianuarie pentru un furnizor concurențial de electricitateAlte surse spun că sancțiunile SUA au majorat deja cu un miliard de dolari costurile proiectului.
Această dispută nu se va domoli după ce noul președinte Joe Biden va prelua puterea în 20 ianuarie, susțin diplomații străini, presiunile SUA asupra Nord Stream 2 fiind sprijinite de atât de parlamentarii din Partidul Democrat cât și de cei din Partidul Republican.
În 2016, Biden a descris gazoductul "ca o afacere proastă" pentru Europa, iar marți a promis că va răspunde atacurilor cibernetice pe scară largă atribuite Rusiei.
Consorțiul care dezvoltă proiectul Nord Stream 2 ar urma să înceapă amplasarea conductelor în apele teritoriale daneze, după ce construcția a fost suspendată timp de un an, a informat miercuri Autoritatea de reglementare maritimă din Danemarca.
Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiție de 9,5 miliarde de euro (11,6 miliarde de dolari), finanțată jumătate de Gazprom și jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper și Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacității de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale rusești va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizați, proiectul a fost oprit brusc în luna decembrie 2019, după decizia SUA de a sancționa companiile angajate în acest proiect.