Ministerul Energiei a decis să mandateze conducerea Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), pe care o controlează integral, să continue demersurile pentru înființarea fondului de investiții kazah-român alături de KMG International, fosta The Rompetrol Group, parte a soluției, convenite în urmă cu 5 ani, de reglare a datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român.
"(...) se aprobă mandatarea directoratului Societății de Administrare a Participațiilor în Energie SA pentru continuarea procedurilor necesare constituirii fondului de investiții kazah-român înființat și organizat, în condițiile legii, sub forma unei societăți pe acțiuni, cu participarea Societății de Administrare a Participațiilor în Energie SA în calitate de reprezentant al statului român la acest fond de investiții", se arată în documentul de decizie.
Totuși, mandatul de negociere cu KMG International acordat conducerii SAPE este unul limitat, în document precizându-se că societatea "nu va asuma în nume propriu angajamente ale statului român sau ale altor entități desemnate" și dându-se ca exemplu în acest sens "obligația referitoare la ridicarea sechestrului instituit de ANAF asupra patrimoniului societății (KMG International – n.r.)".
Prin memorandumul de înțelegere din 2013, kazahii se angajau să plătească 200 de milioane de dolari din datoria istorică a Rompetrol către statul român în schimbul unei participații de 26,7% din capitalul companiei Rompetrol Rafinare (RRC), care operează rafinăria Petromidia. În prezent, KMG International controlează 48,11% din acțiunile RRC, iar statul român, prin Ministerul Energiei - 44,69%. În plus, KMG International se angaja să constituie un fond, care să ajungă la o valoare estimată de 1 miliard de dolari, pentru investiții în sectorul energetic din România, la fond urmând să fie acționar statul român.
Ministerul Energiei estimează că va încasa peste 1 miliard de lei anul acesta din vânzarea către KMG International a unei părți din participația sa de 44,7% din acțiunile Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriei Petromidia, și din cedarea integrală a deținerii de 97,5% din capitalul producătorului de energie termică Electrocentrale București (ELCEN) către Primăria Municipiului București. Astfel, în proiectul de buget al activității de privatizare a ministerului pe 2018 sunt prevăzute venituri totale de 1,073 miliarde lei din "implementarea prevederilor strategiilor de privatizare la societățile Rompetrol Rafinare SA și Electrocentrale București".
Memorandumul prevede că kazahii vor avea o participație de 80% din acțiunile fondului, restul urmând să aparțină României. Fondul este gândit să investească în proiecte energetice din România aflate în legătură cu operațiunile KMG International. Memorandumul mai stipulează că KMG International va finanța fondul cu 150 milioane dolari, din care 30 milioane dolari vor fi vărsați în numele statului român. Restul, până la o sumă estimată de 1 miliard de dolari, va fi atras de la terți investitori, pentru finanțarea proiectelor investiționale selectate de KMG International.
Decizia Guvernului de continuare a negocierilor pentru înființarea fondului de investiții kazah-român pare o schimbare de atitudine asupra acestei chestiuni. Nu demult, în noiembrie anul trecut, fostul ministru al Energiei, Toma Petcu, declara public că ministerul nu va prelungi memorandumul din 2013 cu KMG International, iar compania va trebui să-și plătească datoria către stat pentru a-și dovedi buna credință, inclusiv din cauza faptului că respectivul memorandum conține o prevedere potrivit căreia acesta devine nul dacă DIICOT trimite în instanță dosarul penal Rompetrol 2.
"Atunci când am preluat mandatul (ianuarie 2017 - n.r.), în luna a treia expira memorandumul de înțelegere. Am prelungit încă șase luni, până în luna a noua. Am considerat că șase luni vor fi suficiente pentru a se finaliza negocierile. Am constatat în această perioadă că este foarte greu. Cred că în februarie am scris atât DNA, cât și DIICOT, am cerut informații legate de dosarele în care sunt anchetate companiile Rompetrol, pentru a ne lămuri foarte clar care este stadiul, ce culpabilități sunt. Am primit răspuns din partea acestor instituții, dar am considerat că nu sunt foarte lămuritoare și am făcut un material transmis către CSAT. CSAT, în urmă cu o lună, a răspuns că, dacă Guvernul și Ministerul Energiei nu au considerat necesar să informeze și să ceară un punct de vedere în 2014, când a fost aprobat memorandumul prin HG, nici acum nu are competențe să se pronunțe. Ba mai mult, începând cu luna a noua, s-a început urmărirea penală în dosarul DIICOT în ceea ce privește speța Rompetrol. Anul trecut, în 2016, Ministerul Energiei s-a constituit parte civilă în acest dosar, iar Ministerul de Finanțe s-a constituit, de asemenea, parte civilă cu suma de 225 de milioane de euro", a spus ministrul Energiei în noiembrie 2017, în cadrul unor audieri la o comisie parlamentară.
Dosarul penal Rompetrol 2 nu a ajuns însă în instanță, cel puțin deocamdată.
În mai 2016, procurorii DIICOT au pus sub acuzare 14 persoane în dosarul Rompetrol 2, printre care se află Sorin Marin, fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu și acționar în compania Rompetrol, Alexandru Nicolcioiu, directorul de producție al KazMunayGas International (fostul Rompetrol Grup), Adrian Constantin Volintiru, fost președinte AVAS, precum și cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart. Acuzațiile sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală, spălare de bani și manipularea pieței de capital prin tranzacții sau ordine de tranzacționare.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a aprobat cererile de urmărire penală pentru patru foști miniștri — Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea.
Procurorii susțin că, în anul 1998, Dinu Patriciu și Sorin Marin, împreună cu cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart, au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier, care a avut drept scop desfășurarea unor ample activități în vederea inducerii în eroare a autorităților române cu ocazia încheierii și derulării unor contracte de privatizare. La acest grup au aderat ulterior Florin Eric Chiș (cu dublă cetățenie română și israeliană), Alexandru Nicolcioiu, Adrian Volintiru, precum și persoane de decizie din cadrul Fondului Proprietății de Stat sau din cadrul Guvernului, care, prin exercitarea cu rea-credință sau defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor acestui grup.
Potrivit DIICOT, gruparea urmărea să obțină dispariția creanțelor statului din evidența contabilității publice (creanța Libia și Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităților de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite și a produselor derivate purtătoare de acciză; neplata obligațiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor; ascunderea obiectului sau a sursei impozabile; stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme; însușirea, traficarea sau folosirea în interes personal a acestor sume de bani.
Această activitate ar fi culminat, arată procurorii, cu inițierea, promovarea și adoptarea de către Guvernul Adrian Năstase a OUG 118/2003 prin care SC Rompetrol Rafinare a fost "iertat" de plata sumei de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, ce reprezentau obligații bugetare restante, sumă pe care însă membrii grupului au folosit-o în interesele proprii sau în interesele societăților din grupul Rompetrol, care au înregistrat profituri substanțiale și care au fost apoi externalizate, datoria fiind transformată în obligațiuni de stat, cu posibilitatea răscumpărării în șapte ani.
În iulie 2017, KMG International a anunțat că autoritățile române au aprobat tranzacția încheiată la finele anului 2016 între acționarul său unic, compania națională de petrol și gaze din Kazahstan, KazMunayGas (KMG), și compania chineză China Energy Company Limited (CEFC), tranzacție prin care CEFC a preluat 51% din KMG International.
Cu un an înainte, în 27 iulie 2016, KazMunayGas a inițiat proceduri legale împotriva României, după ce procurorii DIICOT au pus sub sechestru rafinăria Petromidia, întrerupând în acest fel planul de vânzare a unei participații de control către compania chineză China Energy Company Limited (CEFC). Conform procedurilor, după ce a înștiințat Guvernul, compania kahază a demarat demersuri de rezolvare pe cale amiabilă a litigiului, înainte de a ajunge la ICSID, cea mai importantă instituție internațională în ceea ce privește arbitrajul în domeniul investițiilor.
