Finanțele au împrumutat 1,1 miliarde de lei prin două emisiuni și au acceptat să plătească randamentele mai mari cerute de piață.
Certificatele de trezorerie pe 12 luni au atras oferte de 892 de milioane de lei la un prospect de 800 de milioane de lei. MFP a împrumutat circa 853 de milioane de lei la această scadență, la un randament mediu de 1,97% și unul maxim de 2%. Luna trecută, aceeași scadență purta un randament mediu de 1,9% la licitație.
Obligațiunile cu scadența în octombrie 2027 nu s-au bucurat de o cerere semnificativă nici la această licitație. Finanțele au primit oferte de doar 287 de milioane de lei, față de un prospect de 600 de milioane de lei. Ofertele acceptate au fost de 254 de milioane de lei, dar la un randament mediu de 2,95%. Licitația din luna mai pe aceste titluri a fost una fără succes, din cauza dobânzilor prea mari cerute de investitori. În aprilie randamentul mediu, pentru 533 de milioane de lei împrumutați, a fost de 2,77%.
Dobânzile plătite de stat au urcat abrupt la debutul pandemiei COVID-19, când a fost impusă starea de urgență, dar apoi au căzut treptat, pe măsură ce piețele s-au detensionat și banca centrală a relaxat politica monetară prin scăderea ratei cheie la un minim record și prin infuzii de lichiditate. După ce au atins un minim post-pandemic în februarie, dobânzile au început din nou să crească în acest an, în primă fază ca urmare a deteriorării încrederii investitorilor față de perspectivele inflației la nivel internațional, ceea ce a afectat piețele emergente.
BNR a început să întoarcă ușor politica de relaxare și a trecut la sterilizarea lichidității din piață, dar operațiunile nu s-au făcut cu regularitate – spre exemplu, licitația de atragere depozite de săptămâna trecută n-a mai fost reluată și în această săptămână.
Băncile centrale din Ungaria și Cehia au majorat deja dobânda cheie în această săptămână, în încercarea de a combate creșterea inflației peste țintă. Și în România inflația este peste ținta băncii centrale, dar BNR ar putea menține dobânda cheie la 1,25% și în restul acestui an, având în vedere că este oricum cea mai mare din regiune, și să majoreze dobânzile din piață prin reducerea lichidității.
Dobânzile mai mari complică situația Finanțelor, care trebuie să aloce mai mulți bani pentru finanțarea datoriei curente și pentru refinanțarea celei ajunse la scadență. Deficitul bugetar, de 7,2% din produsul intern brut în acest an, este în continuare ridicat, chiar dacă în scădere de la nivelul record de anul trecut de 9,2% din PIB. Pe de altă parte, accelerarea creșterii economice va reduce ponderea deficitului în PIB. O creștere economică mai mare, concomitent cu reducerea deficitului, este necesară în perspectivă și pentru a dilua datoria publică, cea deja nu mai este mică – anul trecut a crescut la peste 47% din PIB, față de 35% în 2019 și este estimată să depășească 50%.
