Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, controlat de stat prin Ministerul Economiei cu peste 58% din acțiuni, s-a angajat oficial față de Comisia Europeană să majoreze de 40 de ori capacitatea de export de gaze a României, de la sub 100 milioane metri cubi pe an la 4 miliarde de metri cubi pe an, și să nu ceară ANRE aprobarea de tarife reglementate de transport mai mari pentru exporturi decât pentru livrări interne de gaze, pentru a scăpa de o investigație a Comisiei declanșată în vara anului trecut, după inspecții efectuate în 2016, compania fiind bănuită de încălcarea normelor UE în materie de concurență prin restricționarea exporturilor de gaze naturale din România.
Pentru a răspunde preocupărilor Comisiei legate de concurență, Transgaz a propus angajamente care ar permite punerea la dispoziție pentru prima oară a unor capacități de export din România, semnificative din punct de vedere comercial, a transmis vineri Bruxelles-ul, care precizează că speța se înscrie în obiectivele strategiei energetice a UE, întrucât piețele concurențiale ale energiei favorizează securitatea aprovizionării, iar Comisia a adoptat deja în mai 2018 o decizie prin care a impus gigantului rus de stat Gazprom obligații în acest scop.
Mai precis, Transgaz propune să majoreze capacitățile de export de la 0,1 miliarde metri cubi la 4 miliarde metri cubi pe an la punctele de interconectare cu Ungaria și Bulgaria, cu garanția că acestea sunt capacități minime ferme (respectiv care nu pot fi întrerupte), să se asigure că în propunerea de tarife pe care o va înainta autorității române de reglementare în domeniul energiei (ANRE) nu va face discriminări între tarifele de export și tarifele interne și să se abțină de la utilizarea oricăror alte mijloace de obstrucționare a exporturilor.
Angajamentul principal poate fi îndeplinit de către Transgaz în condițiile în care va finaliza cu succes ambele faze ale proiectului de construire a secțiunii românești a conductei internaționale BRUA, în urma cărora capacitatea de export către Ungaria va fi majorată la 4,4 miliarde metri cubi de gaze pe an. Faza I a BRUA va avea ca rezultat capacități de export de 1,75 miliarde metri cubi pe an către Ungaria și 1,5 miliarde metri cubi spre Bulgaria.
"Aceste angajamente ar rămâne în vigoare până la sfârșitul anului 2025, iar monitorizarea îndeplinirii acestora de către Transgaz ar fi încredințată unui administrator fiduciar", se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
După publicarea angajamentelor în Jurnalul Oficial al UE, toate părțile interesate vor trimite observații, de care Comisia va ține cont și, inclusiv pe baza lor, va adopta o opinie finală, în care va stabili dacă angajamentele răspund sau nu preocupărilor sale în materie de concurență.
"În caz afirmativ, Comisia poate adopta o decizie prin care angajamentele devin obligatorii din punct de vedere juridic pentru Transgaz. O astfel de decizie nu ar stabili dacă a avut loc sau nu o încălcare a normelor antitrust ale UE, ci ar obliga din punct de vedere juridic Transgaz să respecte angajamentele propuse. Dacă o societate încalcă aceste angajamente, Comisia poate impune o amendă de până la 10 % din cifra de afaceri la nivel mondial a acesteia, fără a fi necesar să dovedească existența unei încălcări a normelor antitrust ale UE", precizează Executivul de la Bruxelles.
„Consumatorii de gaze naturale din întreaga UE ar trebui să se bucure de beneficiile unei piețe europene unice a energiei, integrată și concurențială. Analizăm dacă angajamentele propuse de Transgaz promovează fluxul liber de gaze naturale la prețuri competitive pe piețele din Europa de Sud-Est, în special prin conectarea României la țările vecine, Ungaria și Bulgaria. Înainte de a lua o decizie, dorim să aflăm opiniile părților interesate”, a declarat Margrethe Vestager, comisar european responsabil cu politica în domeniul concurenței.
După deschiderea unei investigații oficiale în iunie 2017, Comisia și-a exprimat preocuparea că Transgaz, operatorul român al infrastructurii de transport al gazelor, controlat de stat, ar fi încălcat normele UE în materie de concurență prin restricționarea exporturilor de gaze naturale din România. Astfel de restricții s-ar fi putut produce prin întârzierea construirii infrastructurii necesare pentru exporturile de gaze și prin creșterea tarifelor de interconectare, astfel încât exporturile de gaze să devină neviabile din punct de vedere comercial. Acționând în acest mod, Transgaz ar fi putut urmări crearea sau menținerea unor bariere în calea fluxului transfrontalier de gaze naturale din România către alte state membre, ceea ce contravine obiectivului Uniunii energetice referitor la piața internă europeană a gazelor naturale, afirmă Comisia.
Bruxelles-ul arată că România ocupă locul al treilea din UE la producția de gaze naturale (după Țările de Jos și Regatul Unit) și are rezerve semnificative de gaze, ținând seama și de descoperirile recente din Marea Neagră. În prezent, numai capacități de export foarte limitate sunt puse la dispoziția participanților la piață. Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. („Transgaz”) este unicul administrator și operator al rețelei de transport al gazelor naturale din Romania, care include toate punctele de interconectare cu țările vecine.
Comisia a deschis o procedură oficială de investigare a comportamentului Transgaz în iunie 2017 și a comunicat societății preocupările sale preliminare în septembrie 2018. Procedura oficială de investigare a fost deschisă după inspecțiile efectuate în România în iunie 2016.
"Acest caz completează eforturile Comisiei de a face posibil fluxul liber al gazelor naturale la prețuri competitive pe piețele de gaze din Europa Centrală și de Est. Cazul se înscrie în obiectivele strategiei energetice a UE, întrucât piețele concurențiale ale energiei favorizează securitatea aprovizionării. Comisia a adoptat deja în mai 2018 o decizie prin care a impus Gazprom obligații în acest scop. Limitarea capacităților de export de către operatorii sistemelor de transport afectează substanțial eforturile Comisiei de a crea în UE o piață a energiei integrată și concurențială. În prezent, Comisia s-a angajat în combaterea unui astfel de comportament și pe piețele energiei electrice, de exemplu, prin investigarea eventualelor limite ale capacității la punctul de interconectare dintre vestul Danemarcei și Germania", mai spune Comisia Europeană.
