În toamna anului trecut, Parlamentul și Consiliul European au adoptat un Regulament care prevede înființarea unui așa-numit "mecanism de solidaritate" la nivelul UE, prin care țările care se confruntă cu crize serioase de aprovizionare cu gaze trebuie sprijinite de celelalte state membre, prin livrări de gaze naturale. Regulamentul stipulează inclusiv că, pentru a ajuta statele în criză, celelalte țări ar trebui să reducă sau chiar să întrerupă furnizarea pentru anumite tipuri de clienți.
"Solidaritatea înseamnă că, în vremuri dificile, putem trimite gaze dintr-o țară în alta pentru a asigura furnizarea completă de gaze către gospodării, către furnizorii de servicii sociale importante, cum ar fi spitalele, și către centralele electrice pe gaz, pentru a evita penele de curent", declara, la momentul respectiv, raportorul Parlamentului European cu privire la acest Regulament, polonezul Jerzy Buzek din grupul parlamentar PPE.
Actul normativ prevede, în același timp, că anumiți consumatori trebuie să aibă statut de clienți protejați, respectiv să aibă garanția că nu li se va întrerupe furnizarea nici atunci când țara lor ajută cu gaze alte state.
Regulamentul trasează niște principii generale cu privire la tipurile de clienți care ar trebui protejați, însă lasă definirea concretă a clientului protejat la latitudinea statelor membre. România avea obligația de a transmite autorităților UE definiția națională a clientului protejat până pe 2 februarie 2018, însă Ministerul Energiei a elaborat doar recent un proiect de ordin în acest sens.
"Sunt clienți protejați, toți clienții casnici racordați la o rețea de distribuție a gazelor naturale, precum și următoarele categorii de clienți finali:
(a) întreprinderile mici și mijlocii, racordate la rețelele de distribuție a gazelor naturale;
(b) prestatorii de servicii sociale esențiale care au legătură cu asistența medicală, asistența socială esențială, de urgență, de securitate, cu educația sau cu administrația publică, racordate la rețelele de distribuție sau la Sistemul Național de Transport al gazelor naturale;
(c) producătorii de energie termică, care nu pot funcționa cu alți combustibili decât gazele naturale și care furnizează energie termică clienților casnici, întreprinderilor mici sau mijlocii și/sau prestatorilor de servicii de asistență medicală, asistență socială esențială, de urgență, de securitate sau prestatorii de servicii care au legătură cu educația sau cu administrația publică", prevede draftul de ordin de ministru.
În consecință, neprotejați rămân doar marii consumatori industriali români de gaze naturale.
CITEȘTE ȘI Ministrul britanic al Comerțului vrea să renunțe la standardele UE în domeniul alimentelor, pentru a facilita un acord comercial cu SUA după BrexitOrdinul a fost fundamentat pe baza următoarelor date:
Sursă: Ministerul Energiei
În privința consumului clienților finali racordați la o rețea de distribuție care se încadrează în categoria IMM, Ministerul Energiei arată că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, au fost întâmpinate o serie de dificultăți în determinarea unei valori exacte, deoarece încadrarea acestor clienți în structura consumului de gaze naturale presupune plasarea lor în diferite subcategorii, așa cum acestea au fost stabilite prin Ordinul ANRE nr.5/2013, cât și prin Ordinul ANRE nr. 29/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind furnizarea gazelor naturale la clienții finali, precum categoriile de „clienți comerciali”, „alți clienți industriali” alți clienți secundari” etc.
"Cu toate acestea, conform datelor obținute pentru anul 2017, ponderea clienților finali de gaze naturale racordați la o rețea de distribuție, care se încadrează în categoria IMM, se situează în intervalul procentual de 17 - 19 % din total consum anual. Având în vedere ponderea consumului clienților finali care se regăsesc în categoria de servicii esențiale în totalul consumului pe anul 2017, respectiv 3,62%, se poate estima că suma dintre această pondere și cea aferentă clienților finali racordați la o rețea de distribuție sau de transport, care se încadrează în categoria IMM se situează în intervalul 20 – 23 %. Pe cale de consecință, considerăm rezonabilă încluderea în categoria „clientului protejat” atât a clienților finali care se regăsesc în categoria de servicii esențiale, cât și a clienților finali racordați la o rețea de distribuție, care se încadrează în categoria IMM", conchide Ministerul Energiei.