Ministerul Energiei se pregătește să ceară aprobarea Guvernului pentru a-și majora cu 29 de poziții numărul maxim de posturi din organigamă, de la 376 la 405, pentru gestionarea unor domenii noi ce ar urma să intre în aria de responsabilitate a instituției, cum ar fi dezvoltarea producției de energie eoliană offshore, situațiile de urgență, amenințările teroriste, securitatea cibernetică sau gestionarea informațiilor clasificate NATO/UE, relevă date analizate de Profit.ro. În plus, va fi creat un Comandament Energetic Național subordonat direct ministrului de resort, care va stabili prin ordin și atribuțiile, componența și regulamentul de organizare și funcționare ale noii structuri.
Astfel, Ministerul Energiei va deveni autoritate competentă pentru stabilirea și concesionarea perimetrelor eoliene offshore, activitate pentru care vor fi înființate 14 posturi în cadrul aparatului propriu al ministerului, potrivit unui document al instituției.
″În contextul actual al securității internaționale și al amenințărilor multiple și diverse la adresa stabilității naționale, situația organizării Ministerului Energiei se află într-o poziție precară, cu implicații potențial catastrofale pentru securitatea națională a României. Așa cum se relevă din documentele interne ale Ministerului, există o serie de deficiențe grave în structura organizatorică și în alocarea resurselor umane, care pun în pericol capacitatea țării de a răspunde eficient la provocările contemporane legate de securitatea energetică și protecția infrastructurilor critice.
Una dintre cele mai flagrante deficiențe este lipsa unei separări clare între domeniile care necesită atenție specializată. În prezent, Compartimentul pentru Infrastructură Critică și Probleme Speciale, care include și responsabilitățile legate de gestionarea situațiilor de urgență, este insuficient dotat atât din punct de vedere structural, cât și din punct de vedere al personalului. În condițiile în care aceste funcții sunt vitale pentru menținerea securității naționale, este inadmisibil ca acestea să fie gestionate de un număr redus de personal, cu doar două posturi ocupate. Aceasta nu doar că încalcă principiile de bune practici și de eficiență organizațională, dar subminează capacitatea Ministerului de a proteja infrastructurile critice de atacuri și de alte forme de sabotaj″, se menționează în document.
Compartimentul Infrastructură Critică va fi separat de cel de Situații de Urgență, iar în cadrul acestuia din urmă va fi înființat un Centru Operativ pentru Situații de Urgență (COSU), cu 4 posturi noi, adăugate unuia deja existent.
De asemenea, va fi înființat un Compartiment de Registru Intern NATO/UE, cu 1 post nou, care va asigura protecția și gestionarea adecvată a informațiilor clasificate NATO-UE, conform cerințelor organizațiilor internaționale de securitate din care România face parte, astfel încât să fie evitate breșele de securitate care ar putea compromite siguranța națională.
Un număr de 5 posturi noi vor fi alocate unui Compartiment de Probleme Speciale, ce va gestiona problematicile legate de reziliență (conforma angajamerntelor României la NATO), pregătirea economiei naționale și teritoriului pentru apărare, mobilizare și rechiziții, colaborare interinstituțională cu alte structuri ale sistemului de siguranță națională și relația cu Ministerul Apărării Naționale (MApN).
″Prin intermediul Compartimentului Probleme Speciale, Ministerul Energiei va coopera îndeaproape cu Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă (CCOA) pentru a asigura o legătură permanentă și o comunicare eficientă în vederea prevenirii și gestionării riscurilor teroriste care ar putea afecta sectorul energetic″, se mai spune în document.
Va fi creat și un Compartiment de Securitate Cibernetică, cu 3 posturi noi alocate, care vor funcționa ca echipă de răspuns la incidente de securitate cibernetică (CSIRT) la nivelul Ministerului Energiei și al instituțiilor subordonate, având rolul de a preveni, detecta și combate amenințările cibernetice.
Compartimentul Infrastructură Critică va rămâne responsabil de identificarea, desemnarea și protecția obiectivelor de infrastructură critică naționale și europene din domeniile coordonate, precum și punct de contact pentru aspectele care țin de securitatea infrastructurilor critice între proprietarii/operatorii/administratorii de infrastructură critică națională/infrastructură critică europeană și autoritățile publice responsabile, urmând să i se adauge 2 posturi noi.
Pentru perioada rămasă din anul în curs, cheltuielile bugetare suplimentare generate de creșterea numărului de posturi în instituție sunt estimate la 1,47 milioane lei, iar pentru anii următori, între 4,2 și 4,4 milioane lei anual.
O altă măsură-cheie preconizată, dar care nu presupune posturi noi și cheltuieli bugetare în plus, este înființarea și operaționalizarea unui Comandament Energetic Național, care va funcționa în subordinea directă și nemijlocită a ministrului Energiei, având rolul de a coordona activitățile strategice și operative la nivel național necesare asigurării securității energetice. Spre deosebire de structurile existente pentru situații de urgență, care sunt activate doar în cazuri specifice, Comandamentul Energetic Național va avea o funcționare permanentă, fiind responsabil de monitorizarea constantă a Sistemului Electroenergetic Național (SEN) și de elaborarea și implementarea planurilor de continuitate și reziliență în domeniul energetic.
″Înființarea unui Comandament Energetic Național (cu caracter permanent) este o necesitate stringentă, având în vedere riscurile asociate lipsei unei structuri stabile și continue care să gestioneze în mod unitar și eficient sectorul energetic național. Acest comandament nu ar trebui să fie confundat cu structurile existente pentru situații de urgență, cum ar fi cele prevăzute de Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. În timp ce acestea sunt esențiale pentru gestionarea unor crize imediate și imprevizibile, un Comandament Energetic Național ar avea un rol proactiv și permanent, concentrându-se pe prevenirea crizelor, asigurarea continuității operaționale și securizarea infrastructurii energetice, asigurarea fluxurior de aprovizionare și coordonarea unitară a sistemului.
Importanța acestui comandament pentru Ministerul Energiei și pentru ministru nu poate fi subestimată. În primul rând, el ar permite o monitorizare constantă a Sistemului Electroenergetic Național și a Sistemului Național de Transport al Gazelor Naturale, oferind informații esențiale pentru deciziile strategice. În al doilea rând, ar facilita coordonarea între diferitele autorități și operatori economici din sectorul energetic, asigurând astfel o reacție rapidă și eficientă la orice disfuncționalitate. În contextul unei crize energetice, fie ea provocată de factori interni sau externi, existența acestui comandament ar fi esențială pentru menținerea securității energetice a țării. Riscurile asociate lipsei unei astfel de structuri permanente sunt considerabile. În absența unui comandament energetic național permanent, România rămâne vulnerabilă la o serie de pericole, de la deficiențe în gestionarea stocurilor de combustibil până la incapacitatea de a răspunde rapid și eficient la perturbări majore în aprovizionarea cu energie. De exemplu, crizele energetice din trecut au evidențiat slăbiciunile sistemului național de răspuns în timp real în fața unor condiții meteorologice severe, când coordonarea ineficientă între operatorii de energie a dus la întârzieri și deficiențe în alimentarea cu energie electrică a unor regiuni din țară″, scrie în document.
Atribuțiile, componența și regulamentul de organizare și funcționare ale Comandamentului Energetic Național ar urma să fie aprobate prin ordin al ministrului Energiei.
