Statul român le-a plătit, pe 31 mai 2024, suma totală de circa 256 milioane lei (peste 51 milioane euro) producătorilor de energie regenerabilă care au avut câștig de cauză, în februarie anul acesta, în procedura de arbitraj pe care au declanșat-o în urmă cu 6 ani împotriva României la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, în care au cerut ca autoritățile de la București să fie obligate să le achite despăgubiri pentru tăierea subvențiilor pe bază de certificate verzi în perioada 2013-2018, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Ministerul s-a grăbit atunci să facă plata și chiar a cerut Guvernului majorarea în acest scop a limitei de credite bugetare pe luna mai, după ce avocații ″regenerabililor″ au avertizat instituția că, în caz contrar, vor trece la executarea silită a activelor statului român de pe teritoriile statelor membre ale Convenției ICSID, după cum a relatat Profit.ro.
Suma reprezintă despăgubirile propriu-zise (42,2 milioane euro), plus dobânzi, costuri de arbitraj și cheltuieli de apărare.
Însă ulterior, după mai puțin de o lună, pe 26 iunie, România a cerut ICSID anularea deciziei arbitrale din februarie și a obținut suspendarea provizorie a executării acesteia. La începutul lunii în curs, România a solicitat tribunalului arbitral prelungirea suspendării, iar pe 16 septembrie, companiile producătoare de energie regenerabilă au depus întâmpinare la solicitarea statului român.
Ministerul Finanțelor nu a răspuns la întrebarea Profit.ro privind argumentele pe care a fost fundamentată cererea de anulare a deciziei ICSID din februarie, prin care România a fost obligată la plata de despăgubiri.
Încă din 2022, tribunalul a decis de principiu că, prin măsurile de reducere a subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă luate în perioada 2013-2018, România se face vinovată de încălcarea clauzei de protecție reciprocă a investițiilor din tratatul internațional Carta Energiei (TCE) și, deci, le datorează despăgubiri reclamanților, dispunând ca părțile să încerce să ajungă la o înțelegere amiabilă privind suma exactă datorată, ceea ce nu s-a întâmplat.
Cele 10 companii care au reclamat România la ICSID au dezvoltat, construit și pus în funcțiune, după 2010, un număr de 5 parcuri fotovoltaice (3 în județul Giurgiu și 2 în Călărași), cu puteri instalate de 50 MW, 45 MW, 20 MW, 9,5 MW și 5,4 MW.
Măsurile legislative acuzate de reclamante au fost amânarea la tranzacționare pentru mai mulți ani a 2 dintre cele 6 certificate verzi acordate centralelor solare pentru fiecare MW produs, reducerea valorii minime de tranzacționare a certificatelor și stoparea indexării acesteia cu rata europeană a inflației, reducerea obligațiilor de achiziție de certificate verzi și limitarea posibilităților de tranzacționare a acestora.
Producătorii de energie fotovoltaică au cerut să fie compensați de către statul român cu valoarea profiturilor nerealizate din cauza acestor măsuri, iar grosul dezbaterilor s-a concentrat pe metodologia de calculare a acestor profituri teoretice, unul dintre cei 3 arbitri ai tribunalului făcând, de altfel, opinie separată asupra acestui aspect.
Ca ilustrare a dificultății de a stabili contrafactual cât ar fi câștigat companiile dacă statul român nu ar fi luat măsurile reclamate, merită menționat că cei 2 experți care au oferit analize în cadrul procedurii de arbitraj au ajuns inițial la concluzii extrem de diferite, unul dintre ei estimând profiturile nerealizate la 65,4 milioane euro, iar celălalt – la 27,6 milioane euro, potrivit documentelor disputei, analizate de Profit.ro.
Cele 10 reclamante sunt Core Value Capital GmbH (Austria), SC LJG Green Source Energy Beta SRL (România), Pressburg UK GmbH (Germania), Giust Ltd (Cipru), Solluce Romania 1 B.V. (Olanda), Green Source Consulting GmbH (Austria), Risen Energy Solar Project GmbH (Germania), LSG Building Solutions GmbH (Austria), Core Value Investments GmbH & Co KG Gamma (Austria) și Anina Pro Invest Ltd (Cipru).
