Producătorii români de gaze naturale vor plăti redevențe pe gazele extrase și destinate consumului clienților casnici și CET-urilor care asigură încălzirea populației calculate la prețul plafonat de vânzare al acestora, de 68 lei/MWh, în vreme ce pentru restul gazelor de producție internă, care sunt vândute la liber consumatorilor industriali, prețul de referință pentru calculul redevențelor va fi în continuare cel mediu rezultat din tranzacțiile efectuate pe bursa central-europeană de la Baumgarten, Austria.
Măsura este avută în vedere de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru corelarea legislației prețului de referință pentru redevențele la gaze cu prevederile OUG nr. 114/2018, care a plafonat la 68 lei/MWh prețul gazelor vândute de producătorii interni furnizorilor pentru acoperirea consumului populației și centralelor termice care alimentează sistemele centralizate de încălzire de tip RADET.
Corelarea legislativă a fost solicitată încă de la începutul lunii mai de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), din care fac parte și principalii producători OMV Petrom și Romgaz.
Luna trecută, prețul mediu la Baumgarten a reprezentat echivalentul a circa 81,5 lei/MWh, în timp ce cel rezultat din tranzacțiile angro derulate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a depășit 101 lei/MWh.
Din februarie 2008 și până în 11 februarie 2018, prețul de referință utilizat la calculul redevențelor datorate pentru producția internă de gaze naturale a fost unul fix, stabilit de ANRM la 495 lei/mmc. La începutul lui 2018, Agenția a schimbat radical legislația, spre nemulțumirea companiilor petroliere, și a decis ca prețul de referință să fie media cotațiilor spot lunare, transformate din euro în lei, rezultate din tranzacțiile cu gaze derulate la la Central European Gas Hub din Viena (CEGH).
Asta a făcut ca, după intrarea în vigoare a modificării legislative, prețul de referință pe mia de metri cubi să se majoreze cu peste 100%, de la 495 lei în ianuarie și primele zile din februarie 2018 la peste 932 lei în a doua jumătate a lunii februarie, 1.110 lei în martie și 1.184 lei în aprilie. Ulterior, după ieșirea din iarnă și scăderea corespunzătoare a consumului, prețul s-a mai temperat, la circa 1.002 lei în mai și 1.087 lei în iunie anul trecut.
Majorarea a fost resimțită de producători. Astfel, Romgaz, controlată de stat, și-a redus profitul net cu 10% în primul semestru, plătind redevențe cu peste 42% mai mari, respectiv cu peste 51 milioane doar ca urmare a modificării prețului de referință, în condiții de majorare a producției. Per total, influența majorării fiscalității din domeniu asupra Romgaz (introducerea prețului de referință de la bursa de la Viena în formula de calcul a redevenței și impactul indirect al acesteia în impozitul asupra veniturilor suplimentare) a fost de 117 milioane de lei (57 milioane suplimentare din redevență și 60 de milioane din impozitul pe veniturile suplimentare).
În cazul OMV Petrom, producția de gaze a scăzut, iar influența negativă rezultată din creșterea redevențelor pe gaze a fost compensată, în primul semestru din 2018, de majorarea prețului de vânzare a țițeiului.
