Prețul spot al gazului tranzacționat pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut cu aproape 20% joi, ziua în care importurile de gaze prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă s-au redus brusc, considerabil. Comparativ, pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH, prețul spot al gazului s-a apreciat joi doar cu 1,7%.
Dacă prețul mediu al gazului tranzacționat miercuri cu livrare în ziua de joi a fost de 854,21 lei/MWh (175 euro/MWh), cel al gazului tranzacționat joi cu livrare în ziua de vineri a fost cu 173,3 lei/MWh sau 20% mai ridicat, ajungând la peste 1.000 de lei/MWh, mai exact 1.027,5 lei/MWh (210,5 euro/MWh).
În după-amiaza aceleiași zile, în urma licitațiilor intra-zilnice, situația s-a mai remediat, cantitatea de gaze care a intrat în România prin Negru Vodă crescând la 5,8 milioane mc, în timp ce cea care a ieșit în Ungaria s-a diminuat la 4,2 milioane mc.
Producția internă, importul, exportul și înmagazinarea de gaze din ziua de joi (Sursa: Transgaz)
Chiar și așa, cantitatea de gaze efectiv importată (fără cea care doar tranzitează România) prin acest punct de interconectare, prin care intră gazul rusesc din TurkStream, s-a redus brusc cu aproape două treimi, de la o medie a ultimelor zile de 4,5 milioane mc/zi la 1,6 milioane mc/zi. Alți 0,5 milioane mc cubi au intrat în România prin celălalt punct de interconectare cu Bulgaria, de la Giurgiu-Ruse.
Drept urmare, nivelul înmagazinărilor a scăzut joi de la peste 16,5 milione mc/zi, nivelul din ultimele zile, la aproximativ 10,6 milioane mc.
Volumul tranzacționat joi pe piața pentru ziua următoare operată de BRM a fost de 27,7 GWh, cu 7,3 GWh sau 36% peste cel de miercuri, dovada ca a existat cerere pe piata interna.
Comparativ, pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH, prețul gazului cu furnizare în ziua următoare a crescut cu 4 euro/MWh sau 1,7%, de la 230,8 euro/MWh, prețul gazului cu furnizare în ziua de joi, la 235 euro/MWh, cel al gazului cu furnizare în ziua de vineri.
În sezonul de iarnă, gazul care intră în sistem, pentru acoperirea consumului intern, provine din producția curentă, importuri și extrageri din depozite, care în prezent sunt în proporție de 67% pline. Cum producția curentă se situează în aceste zile la un nivel aproape dublu celui al consumului (260 GWh/zi vs 135 GWh/zi), probabil că România va intra în iarnă cu peste 80% depozite pline (peste 26 TWh), atingând ținta impusă de UE. Însă chiar dacă ar avea depozitele pline 100%, România tot ar avea nevoie de importuri, cel puțin în perioade cu vârf de consum, pentru a păstra în parametri funcționali Sistemul Național de Transport (SNT).
Acesta este motivul pentru care operatorul SNT, Transgaz, a lansat o licitație de achiziționare a serviciilor de echilibrare prin cumpărarea de gaze naturale din import pentru perioada ianuarie-martie 2023. Transgaz este dispus să achite o sumă totală cuprinsă între 1,079 și 1,349 miliarde lei pe o cantitate totală de gaze de 128 milioane mc sau 1,37 TWh, care poate fi suplimentată cu 25%.
După ce, în urma declanșării războiului din Ucraina și a naționalizării de către statul german al acționarului său unic, Gazprom Germania, WIEE aproape că dispăruse de pe piață, se pare că în ultimul timp compania a redevenit activă, evoluând de la o cotă de piață de 3% în aprilie la una de aproape 50%, potrivit unor surse din piață.
Scăderea importurilor nu poate avea legătură cu vreo revizie programată a TurkStream, aceasta având loc deja, în perioada 21-28 iunie.
Dacă rușii au decis să nu mai trimită gaz pentru acoperirea consumului/înmagazinărilor din România, companiile autohtone ar fi nevoite să identifice surse și trasee alternative de gaze.
Din păcate, interconectorul dintre Grecia și Bulgaria, prin care ar urma să fie transportate gaze naturale lichefiate (GNL) inclusiv în România, ar putea să nu înceapă să funcționeze în octombrie, așa cum era anunțat, a avertizat recent directorul executiv al Bulgargaz, Lyudmil Yotsov.
Grecia, alături de Turcia, este principala speranță a statelor sud-est Europene, inclusiv al România, de alimentare cu gaze alternative celor rusești, în special azere, în eventualitatea limitării/stopării livrărilor de către Gazprom prin gazoductul TurkStream, după modelul impus în Nordul Europei, unde tranzitul prin Nord Stream și Yamal s-a redus considerabil.
Evoluția importurilor prin punctul de interconectare de la Negru Vodă (sursa: ENTSOG)
“Dacă în perioadele de cerere maximă (ianuarie - martie) sursele de gaze din producția internă și din depozitele de înmagazinare gaze naturale sunt exploatate la maxim și cantitățile de gaze achiziționate de pe burse ca și produse standardizate pe termen scurt nu acoperă necesarul de gaze care să mențină SNT în limite operaționale atunci singură sursă disponibilă pentru menținerea SNT în Iimite operaționale este din import”, explică Transgaz decizia de a organiza licitația de dachiziționare a serviciilor de echilibrare prin cumpărarea de gaze naturale din import pentru perioada ianuarie-martie 2023.
Prețul de 788 lei/MWh oferit de Transgaz este prețul mediu ponderat calculat pentru tranzacțiile intrazilnice din perioada 25 iunie-04 iulie 2022, de 679,29 lei/MWh, plus un adaos de disponibilitate livrare de maxim 16%. Compania a încercat în repetate rânduri și anul trecut să achiziționeze servicii similare, licitațiile fiind anulate ca urmare a faptului că nici o companie (trader) nu a fost interesată, la licitație neprezentându-se niciun ofertant, deși adaosul era de 30%, nu de 16%.
