UPDATE “OMV Petrom infirmă informațiile din presă referitoare la încetarea exporturilor de GPL către Ucraina. Exporturile au continuat în octombrie, inclusiv livrări către Ucraina la sfârșitul lunii. Exportăm GPL pe baza factorilor economici, a disponibilității și a cererii pentru produs în România și a condițiilor actuale de piață, fără a avea obligații contractuale pe termen lung. Menționăm că OMV Petrom nu mai procesează țiței de origine rusească încă din martie 2022”, a precizat compania pentru Profit.ro.
OMV Petrom nu a mai exportat nicio tonă de gaz petrol lichefiat (GPL) în Ucraina începând cu 17 octombrie, data la care a intrat în vigoare noua legislație a Kievului prin care a interzis importurile de țiței și produse petroliere neînsoțite de documente de origine care să ateste proveniență non-rusă, susține presa ucraineană. Cum cea mai importantă companie de petrol și gaze din Europa a renunțat încă de peste un an să proceseze țiței rusesc, singura explicație este că noile reguli birocratice au descurajat compania românească să mai desfășoare această activitate, oricum marginală în portofoliul ei.
Războiul din Ucraina, dependentă în trecut de produsele petroliere rusești, au făcut ca România să devină principalul furnizor de carburanți al Kievului, fiind responsabilă pentru aproape o treime din importurile de benzină, motorină și GPL efectuate de companiile din țara vecină în primele 5 luni ale acestui an.
Potrivit presei ucrainene de specialitate, dacă în perioada 1-16 octombrie OMV Petrom a exportat 2,34 mii tone de GPL în Ucraina, în perioada 17-29 octombrie a fost sistat orice export.
Media vânzărilor lunare de produse petroliere ale OMV Petrom a fost în 2022 de aproximativ 458 mii tone, cele 2,34 mii tone GPL vândute în Ucraina în prima jumătate a lunii octombrie reprezentând mai puțin de 0,5% din volumul mediu lunar de vânzări produse petroliere ale companiei.
Conform noilor reguli impuse de autoritățile de la Kiev, importatorii sunt obligați să furnizeze certificate de origine nu numai ale țării de expediere, ci și ale țării de producție, precum și documente care confirmă ruta de livrare de la rafinărie până la granița cu Ucraina.
După 17 octombrie, când a intrat în vigoare noua legislație vamală ucraineană, volumul zilnic al produselor petroliere vămuite a scăzut cu 28%, până la 2,16 mii tone. Dinamica importurilor a fost afectată nu doar de modificările legislative, ci și de situația dificilă de la punctele de trecere a frontierei.
Interesant este că liderul exportatorilor de GPL în Ucraina este o companie bulgară, care însă dispune de un terminal la Galați, pe care-l folosește pentru a-și alimenta clienții de la Kiev.
Cel mai mare furnizor de gaz lichefiat al Ucrainei pe parcursul lunii octombrie a fost compania bulgară Bulmarket, care susține că GPL-ul vândut are ca proveniență Algeria și Egit. Compania bulgară deține un terminal la Galați, la câțiva kilometri de granița cu Ucraina, ceea ce îl face o bază convenabilă pentru importatorii ucraineni.
“Strategic pentru noi, din punct de vedere al locației, este terminalul GPL din Galați (România). Se află pe o suprafață de 14.400 m², cu acces la transportul feroviar, atât larg (pentru statele din fostul spațiu URSS), cât îngust (pentru statele europene), cu debarcader pe Dunăre, unde pot fi descărcate nave cu un pescaj de până la 8 metri. Terminalul GPL are capacități disponibile de 1000 metri cubi și are posibilitatea de a manipula simultan 10 cisterne. Capacitatea zilnică de procesare este de 1.000 de tone de GPL. Este situat într-o zonă economică liberă sub un regim vamal special adecvat importurilor din țări terțe”, susține compania pe site-ul său.
Bulmarket mai deține un terminal în România, la Giurgiu, “situat pe o suprafață de 30.000 m², cu o capacitate de 2.200 m³. Capacitățile terminalului permit manipularea simultană a 5 trenuri și două cisterne. Capacitatea zilnică de procesare este de 500 de tone de GPL”.
La începutul lunii octombrie, participanții de pe piața ucraineană au avertizat că unele companii ar putea opri sau reduce semnificativ vânzările de GPL către Ucraina, deoarece nu vor putea prezenta documentele de pe lanțul de aprovizionare care să confirme originea non-rusă a produsului. Potrivit presei ucrainene, era vorba în primul rând despre companiile poloneze și baltice, deoarece Polonia, Lituania și Letonia importă cantități mari de GPL din Rusia.
De altfel, cea mai mare scădere a volumelor exportate, peste cele ale OMV Petrom, a fost înregistrată la terminalele companiei poloneze Barter, care asigura până la 10% din toate importurile ucrainene de GPL.
Ucraina își acoperă consumul intern, inclusiv cel al armatei, exclusiv din importuri, în urma distrugerii de către Rusia a rafinăriilor ucrainene în prima fază a războiului. Inițial, companiile ucrainene au importat cantități semnificative din Bulgaria (unde se află cea mai mare rafinărie a gigantului rus Lukoil din regiune, cea de la Burgas), după care s-au reorientat către alte importuri, pe ruta sudică în special din Turcia și România.
În urma deciziei guvernului ucrainean de a interzice importurile de țiței și combustibili neînsoțite de documente de origine care să ateste proveniență non-rusă, serviciul secret ucrainean a redactat, potrivit presei de specialitate de la Kiev, o listă cu 32 de porturi și terminale implicate în ocolirea acestei restricții.
Pe listă figurează porturi și terminale din Orientul Milociu și India, dar și din Europa.
Dacă prezența pe listă a porturilor și terminalelor din Bulgaria nu ar trebui să fie o surpriză, rafinăria Lukoil de la Burgas fiind exceptată de la sancțiunile impuse de UE importului de țiței rusesc, pe listă mai apar portul de la Giurgiulești din Republica Moldova (terminalul ICS Danube Logistics SRL) și multe porturi și terminale din Turcia.
Surprinzător, facilitățile din Libia, Egipt, Algeria, Maroc și Tunisia, suspectate că intermediază exportul de carburanți rusești, nu se află pe listă.
