Vameșii români de la punctul de trecere a frontierei Albița, de la granița cu Republica Moldova, au confiscat în primăvara anului trecut pompe cu motoare electrice fabricate în regiunea separatistă Transnistria, transportate într-un tir care se îndrepta spre Constanța, de unde marfa urma să fie exportată către Turkmenistan. Echipamentele erau destinate exploatării petroliere onshore Burun din țara caspică, operată de gigantul italian de profil Eni, relevă date analizate de Profit.ro.
De atunci, au trecut 10 luni, iar marfa este în continuare blocată la Albița.
Proprietarul ei este firma Gateway Ventures FZC, înregistrată în Emiratele Arabe Unite, filială a grupului Gateway International Inc. din Houston, Texas. Aceasta, specializată în trading, distribuție și montaj de echipamente industriale, inclusiv petroliere și energetice, cumpărase pompele din Transnistria și era în curs de revânzare a lor către subsidiara Eni din Turkmenistan.
Firma din Emirate a dat în judecată Direcția Regională Vamală Iași în august 2024, cerând anularea deciziei de confiscare a mărfii, dictată pentru pretinsa încălcare a sancțiunilor UE împotriva Rusiei.
Potrivit datelor din dosar, analizate de Profit.ro, Gateway Ventures FZC a încheiat în august 2023 un contract de achiziție, în valoare de circa 88.000 dolari, a 2 unități de pompare cu motoare electrice fabricate de către întreprinderea industrială Electromaș din Tiraspol, una dintre cele mai mari din regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova.
Cumpărătorul a încercat pe 18 august 2023 să plătească avansul convenit, de circa 44.000 dolari, în contul vânzătorului, deschis la banca rusă de stat Sberbank, cea mai mare din Rusia, însă ″suma antemenționată a fost returnată în contul″ Gateway Ventures FZC, se precizează acolo.
Cei de la Electromaș au anunțat oficial, în martie 2024, că au executat comanda de fabricație de pompe cu motoare electrice destinată exploatării petroliere a Eni din Turkmenistan și că așteaptă autorizație de export din partea autorităților Republicii Moldova pentru a le expedia.
Autorizația, ″pentru export de mărfuri strategice cu dublă utilizare″, civilă și militară, a fost eliberată de Chișinău pe 2 aprilie, fiind una dintre puținele obținute de Electromaș în acea perioadă.
Italienii de la Eni au din 2008 un acord de împărțire a producției cu statul turkmen, în baza căruia extrag țiței din perimetrul de uscat Burun, din apropierea orașului Balkanabat. Acordul este valabil până în 2032, iar din 2014, o cotă de 10% din participația la drepturile aferente zăcământului a fost cedată de Eni companiei petroliere de stat a Turkmenistanului, Turkmennebit.
În aprilie anul trecut, pompele au fost încărcate la Tiraspol într-un tir al unei firme de transport din Turkmenistan, care a plecat spre România, destinația finală fiind statul caspic.
″La data de 18.04.2024, autovehiculul (...) s-a prezentat la punctul de trecere a frontierei Biroul Vamal Albița, ocazie cu care inspectorul vamal a refuzat acordarea liberului de vamă și a deposedat transportatorul în mod nelegal de autovehicul și de bunurile transportate, care au rămas pe pistă în Vama Albița, la dispoziția organului vamal. Ulterior acestei date, petenta (Gateway Ventures FZC – n.r.), în calitate de proprietar al mărfurilor, a inițiat o amplă corespondență și a pus la dispoziția organului vamal toate documentele solicitate în vederea soluționării situației. Cu toate acestea, cu rea-credință, organul vamal a înțeles să emită un proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției nelegal și netemeinic la 3 luni după ce a reținut fără vreun titlu bunurile petentei″, a reclamat firma în instanță.
Cei de la Direcția Regională Vamală Iași s-au apărat spunând că ″în autorizația individuală de export, banca plătitoare, atât pentru firma exportatoare din Tiraspol, cât și pentru firma destinatară din Turkmenistan și plătitoare din Emiratele Arabe Unite a fost menținută Sberbank, bancă a Rusiei, supusă regimului de sancțiuni″ al Uniunii Europene.
Cu o zi înainte de Revelion, Judecătoria Huși i-a dat câștig de cauză, în primă instanță, instituției vamale românești, însă Gateway Ventures FZC poate face apel.
Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, controlată de stat, se află pe ″lista neagră″ a Occidentului din 2022, de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, fiind eliminată și din platforma interbancară SWIFT, principalul sistem global de mesagerie electronică securizată care permite plăți interbancare între instituții din întreaga lume.
Regulamentul UE nr. 833/2014, cu măsuri economice restrictive la adresa Rusiei pentru destabilizarea Ucrainei, include Sberbank pe 2 liste de entități sancționate.
Una dintre ele, de la Anexa III din Regulament, enumeră bănci rusești în raport cu care este interzisă desfășurarea, în mod direct sau indirect, a activităților de cumpărare, vânzare, furnizare de servicii de investiții sau de asistență la emiterea de valori mobiliare și instrumente ale pieței monetare sau efectuarea de orice alte operațiuni cu astfel de valori mobiliare și instrumente ale pieței monetare a căror scadență este mai mare de 90 de zile, emise după perioada cuprinsă între 1 august 2014 și 12 septembrie 2014 sau a căror scadență este mai mare de 30 de zile, emise după perioada cuprinsă între 12 septembrie 2014 și 12 aprilie 2022, sau de orice valori mobiliare și instrumente ale pieței monetare emise după data de 12 aprilie 2022, după cum este stipulat la articolul 5 din Regulament.
Cealaltă, de la Anexa XIV din Regulament, conține bănci din Rusia față de care (și de afiliatele lor) este interzisă furnizarea de servicii specializate de mesagerie financiară, care sunt utilizate pentru schimbul de date financiare, potrivit articolului 5h din Regulament.
Problema este că motivarea deciziei în primă instanță a Judecătoriei Huși în litigiul dintre Gateway Ventures FZC și Direcția Regională Vamală Iași pare să se bazeze pe citarea greșită a unui articol din Regulamentul UE nr. 833/2014.
Conform motivării, atât pârâta, cât și instanța, spun că ″(...) potrivit art. 5aa din Regulamentul nr. 833/2014, „(1) Se interzice angajarea directă sau indirectă în orice tranzacție cu: a) o persoană juridică, o entitate sau un organism stabilite în Rusia care sunt controlate sau deținute de stat în proporție de peste 50%, ori în care Rusia, guvernul său ori Banca Centrală a Rusiei are dreptul de a participa la profituri sau cu care Rusia, guvernul său ori Banca Centrală a Rusiei are alte relații economice substanțiale, astfel cum figurează pe lista din anexa III". În anexa III, la punctul 1., este menționată Sberbank, banca prin care petenta a angajat operațiunea de vânzare - cumpărare a bunurilor reținute în vederea confiscării″.
Însă textul corect al articolului 5aa din Regulament face referire la entitățile incluse în Anexa XIX, nu la cele din Anexa III, iar pe lista de la Anexa XIX nu este inclusă Sberbank.
Acționarul majoritar al Sberbank este Ministerul Finanțelor de la Moscova, cu 52,3% din capital.
