România și alte 3 țări europene au cerut Uniunii Europene extinderea regimului de sancțiuni economice împotriva Rusiei, în contextul îngrijorărilor cu privire la o posibilă invazie asupra Ucrainei, prin includerea a încă 5 persoane și entități pe lista celor sancționate, scrie Der Spiegel, citat de TASS. Însă experiența românească a aplicării pe plan local a acestor sancțiuni "țintite", individualizate, impuse din 2014 de UE, după anexarea Crimeei de către Federația Rusă, față de aproape 200 de persoane din elita economică și politică din jurul puterii de la Moscova și aproape 50 de structuri juridice ruse, pentru "sprijinirea activă a unor acțiuni și politici care au subminat integritatea, suveranitatea și independența Ucrainei", demonstrează cât de mare este distanța de la intenții, discursuri și acte normative la ce și cum se poate face concret în această privință și cu ce efecte.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Asta pentru că, printre altele, este greu de dovedit că o entitate cu care o firmă locală face business s-ar afla sub controlul cuiva aflat sub embargo fără a avea acces la informații oficiale din registrele de acționariat ale companiilor din Rusia sau din evidențele comerciale ale autorităților de la Moscova.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Direcția Generală Antifraudă din ANAF a început să inițieze controale la companii înregistrate în România și suspectate că ar derula relații comerciale cu firme având legături cu persoane aflate pe lista neagră a UE doar după 6 ani de la intrarea în vigoare a sancțiunilor, impuse prin Decizia 2014/145/PESC a Consiliului European și prin Regulamentul UE nr. 269/2014, respectiv în 2020.
"Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) îndeplinește atribuții specifice în domeniul sancțiunilor internaționale, fiind structura din cadrul ANAF care are competențe privind constatarea și sancționarea contravențiilor reglementate de legislația specifică. Astfel, în anul 2020, pentru nerespectarea prevederilor OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, au fost derulate 6 acțiuni de control, urmare cărora s-au aplicat amenzi contravenționale de 180.000 lei, confiscări în valoare totală de 25.619.182 lei. Toate procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor sunt contestate și (procesele din justiție – n.r.) nefinalizate până în prezent", a transmis DGAF pentru Profit.ro.
Pe de altă parte, potrivit sursei citate, nu au fost identificate în România fonduri sau resurse economice deținute de persoane și entități ruse de pe lista neagră a UE, astfel că nu au fost emise ordine de blocare a acestora.
În iulie 2020, inspectorii ANAF Antifraudă au mers la societatea de import-export și distribuție de îngrășăminte Gransol Agro SRL, înființată în 2011 la Arad și controlată indirect de ocupanții locurilor 83 și 87 ale topului Forbes al miliardarilor ruși, relevă date oficiale analizate de Profit.ro. Compania aduce în țară de 9 ani, din 2013, de dinainte de sancțiunile UE, zeci de mii de tone de produse de profil fabricate la combinatul Minudobreniya din Federația Rusă, despre care mai multe surse publice deschise susțin că ar fi deținut majoritar de cel situat pe locul 50 în top, aflat totodată pe lista afaceriștilor ruși considerați a fi apropiați de regimul de la Kremlin și sancționați ca atare de Uniunea Europeană în 2014 pentru că ar fi sprijinit anexarea peninsulei Crimea de către Rusia.
Îngrășămintele importate de Gransol Agro de la Minudobreniya ajung de la combinatul din Rusia în România pe calea ferată, tranzitând chiar Ucraina și fiind recepționate la depozitele companiei românești de la punctele de frontieră Halmeu (județul Satu Mare) și Dornești (Suceava), de unde sunt vândute atât către fermieri, cât și către alți distribuitori, inclusiv din străinătate. Gransol Agro importă îngrășăminte și de la alți producători ruși, cum ar fi PhosAgro sau EuroChem.
Acționarul majoritar direct al Gransol Agro Arad, cu 70% din capital, este firma elvețiană Zimal SA, potrivit termene.ro. Aceasta este controlată la rândul ei de o altă entitate juridică din Țara Cantoanelor, deținută de Piotr Kondrașev (locul 83 în topul miliardarilor ruși, cu avere estimată la 1,5 miliarde dolari) și Anatoli Lomakin (locul 87, 1,4 miliarde dolari), conform unui document oficial. Cei doi NU se află pe lista neagră a UE, iar firma românească i-a raportat drept beneficiari reali ai săi la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în conformitate cu obligația prevăzută de Legea nr. 129/2019.
Combinatul Minudobreniya. Sursă foto: http://www.minudo.com/
Patronul indirect final al combinatului chimic rus exportator Minudobreniya se susține că ar fi în schimb, conform datelor prezentate public, Arkadi Rotenberg, al 50-lea miliardar al Rusiei, cu avere estimată de Forbes la 3,4 miliarde dolari. Rotenberg este prieten vechi și partener de judo cu Vladimir Putin, deține principalul constructor de conducte de gaze pentru producătorul de stat Gazprom, a construit, printr-o firmă de infrastructură controlată de el, podurile care leagă Crimeea de Rusia, după anexare, a condus o campanie PR de "stimulare" a identității rusești în rândul copiilor din Crimeea, iar mai recent și-a asumat public proprietatea unui luxos palat de pe litoralul Mării Negre, despre care o investigație anticorupție a susținut că ar fi fost fost construit pentru Putin. Rotenberg este vizat de sancțiuni economice atât în UE, cât și în Statele Unite.
"Începând din martie 2014, Rotenberg sau societățile sale au primit contracte publice în valoare de peste 7 miliarde dolari (de la statul rus – n.r.). În 2015, Rotenberg s-a clasat pe primul loc pe lista anuală a contractelor publice în ceea ce privește valoarea acestora, după ce i-au fost atribuite contracte în valoare de 555 de miliarde de ruble din partea guvernului rus. Multe dintre aceste contracte au fost atribuite fără desfășurarea unor proceduri competitive formale", scrie pe lista neagră a UE.
Arkadi Rotenberg, alături de Vladimir Putin. Sursă foto: captură YouTube
Compania ca atare care operează combinatul de îngrășăminte chimice nu se află însă pe lista de entități ruse sancționate de UE.
Din punct de vedere contractual și financiar, Minudobreniya vinde îngrășămintele chimice mai întâi către o altă firmă rusească, Vektor Novogorodny, care le preia în calitate de expeditor și le pune pe tren cu destinația România via Ucraina, plasându-le totodată în acte către Agricultural Minerals DMCC din Emiratele Unite. De la Agricultural Minerals, produsele trec scriptic în posesia firmei austriece Polyfer Handels, parte a grupului elvețian care deține și Gransol Agro, firma românească achiziționându-le juridic direct de la aceasta din urmă.
După peste 6 ani de la impunerea sancțiunilor la nivel european, în toamna anului 2020, în urma inspecției demarate în luna iulie din acel an, Direcția Antifraudă a ANAF a decis să amendeze firma din România, Gransol Agro, cu 30.000 lei, și să-i confiște peste 1,5 milioane euro, mai mult de 7% din cifra de afaceri anuală pe anul respectiv, cu argumentul că, în perioada aprilie – iulie 2020, ar fi importat de la Minudobreniya circa 6.900 de tone de îngrășăminte contra sumei menționate. Antifrauda a considerat că, astfel, compania ar fi încălcat legislația UE a sancțiunilor, care interzice "punerea la dispoziție, direct sau indirect, (…) a unor fonduri sau resurse economice de orice fel" către persoanele de pe lista neagră sau în beneficiul acestora, în cazul de față către Arkadi Rotenberg.
Gransol Agro a contestat amenda și confiscarea banilor la Judecătoria Arad și a avut câștig de cauză în primă instanță în vara anului trecut. Potrivit judecătorilor, Fiscul nu a reușit să dovedească nici măcar că producătorul rus al îngrășămintelor importate este controlat realmente de Arkadi Roternberg, persoană sancționată de UE, și cu atât mai puțin că importatorul ar fi avut sau ar fi putut avea cunoștință de acest lucru, încălcând astfel în mod intenționat regimul sancțiunilor. Mai mult, conform motivării deciziei de anulare a amenzii și confiscării, nici măcar instituțiile statului român nu au întreprins acele demersuri de documentare instituțională pe care ANAF ar fi avut pretenția să le întreprindă firma din Arad pentru a-l identifica din surse oficiale pe presupusul beneficiar real sancționat al companiei care operează combinatul rus Minudobreniya.
Procesul este în continuare pe rol, după ce Antifrauda a făcut apel. Potrivit informațiilor publice disponibile, completul de la Tribunalul Arad care judecă apelul se află în divergență, judecătorii nepunându-se încă de acord cu privire la unele aspecte ale probatoriului prezentat de părți.
Gransol Agro, un business cu rulaj anual de circa 100 milioane lei, a arătat în instanță că amenda și confiscarea dictate de Fisc s-au bazat aproape exclusiv pe informații găsite de inspectorii Antifraudă pe Internet despre presupusul control exercitat de către Arkadi Rotenberg asupra Minudobreniya și nu pe registrul de acționariat al companiei și nici pe acte oficiale emise în acest sens de statul rus, în care este înregistrat și funcționează combinatul, acte la care nici Gransol Agro nu are acces, legea din Rusia neobligând societățile de tip închis, precum Minudobreniya, să le dezvăluie partenerilor comerciali cine le sunt acționarii. Compania spune că "i se impută faptul că n-ar fi căutat pe Google folosind combinația de cuvinte (în limba engleză) <Minudobrenyia sanctions>".
Acest aspect a fost recunoscut de altfel și de către Fisc, care a afirmat în instanță că nu are la dispoziție "pârghii de cooperare instituționale cu autoritățile din Rusia" pentru a putea accesa structura de acționariat a Minudobreniya dintr-o sursă cu forță juridică, cum ar fi Registrul Statal Unificat pentru persoane juridice de la Moscova, echivalentul ONRC-ului românesc. Pe de altă parte, ANAF a arătat că a avut informații și de la bănci, dar și din surse "nedivulgate".
"(…) din chiar conținutul procesului-verbal de control antifraudă și respectiv procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor rezultă faptul că inspectorii antifraudă au beneficiat de o vastă bază de documentare: documente și informații puse la dispoziție de unități bancare (cel puțin Banca Transilvania și Raiffeisen Bank); documente colectate din surse deschise; informații din bazele de date ANAF; alte documente și informații, provenite din surse nedivulgate", a spus Antifrauda în instanță.
Gransol Agro a mai arătat că partenerul său comercial Agricultural Minerals DMCC din Emiratele Unite, despre care Antifrauda ANAF spune că ar fi controlat tot de miliardarul rus apropiat de Vladimir Putin, a informat-o că, din ce știe, acționarii Minudobreniya sunt producătorul de gaze Gazprom (nesancționat de UE) și două offshore-uri cipriote. Antifrauda afirmă în schimb că firma din Emirate care a furnizat aceste informații ar fi fost înființată de Rotenberg și doar ca interpusă, pentru a eluda sancțiunile UE și efectele lor asupra vânzărilor combinatului, și că, potrivit unui raport din 2019 al autorităților estoniene, întocmit însă tot din surse deschise, în spatele firmelor din Cipru din acționariatul Minudobreniya s-ar afla același Arkadi Rotenberg.
"Dacă acest raport pe care agenții constatatori își fundamentează cu atât de multă convingere susținerile arată că societatea JSC Minudobrenyia ar fi controlată de numitul Arkadi Rotenberg prin societăți înmatriculate în Cipru, petenta nu înțelege de ce nu s-au obținut date oficiale despre aceste societăți din Cipru, țară membră a Uniunii Europene. Nici măcar nu i s-a indicat care ar fi aceste societăți din Cipru sau câte ar fi, una, două, mai multe. Este vorba de acuzații extrem de grave la adresa petentei, cu consecințe devastatoare pentru activitatea sa, însă de cealaltă parte se regăsesc abordări superficiale întemeiate pe articole de presă", a spus Gransol Agro în instanță.
Într-adevăr, sursele publice deschise care menționează relația de control dintre Rotenberg și combinatul chimic abundă în mediul virtual, cele mai vechi informații datând din 2011, când presa rusă, preluată de cea occidentală, scria că miliardarul sancționat și fratele său sunt pe cale să cumpere 80% din capitalul Minudobreniya de la omul de afaceri ucrainean Dmytro Firtash, care în trecut a avut monopol pe importul de gaze rusești în Ucraina. În 2018, presa ucraineană relata despre omisiunea cel puțin ciudată a autorităților de la Kiev, victime directe ale anexării Crimeei, de a include pe lista lor națională de sancțiuni anti-Rusia combinatul Minudobreniya și pe proprietarul său, Arkadi Rotenberg, sancționat deja de câțiva ani de SUA și UE.
Potrivit informațiilor din dosar, înainte de a merge în control la Gransol Agro, Direcția Antifraudă a ANAF ar fi primit de la Banca Transilvania, în iunie 2020, un raport provenit de la firma internațională de furnizare de date de piață Refinitiv, din care ar fi reieșit că Rotenberg deține indirect Minudobreniya.
În instanță, compania amendată a contracarat însă argumentul spunând că Refinitiv precizează limpede că nu își asumă responsabilitatea juridică pentru informațiile de acest tip furnizate și că, în plus, un abonament la baza de date a firmei costă de la 4.000-5.000 euro pe an, nefiind rezonabil ca agenților economici să li se ceară să suporte astfel de costuri pentru a-și verifica în profunzime partenerii de afaceri în scopul de a evita să facă business cu entități sancționate, câtă vreme nici autoritățile de stat nu fac din oficiu demersuri pentru a afla și a face publice numele companiilor care prezintă riscuri din acest punct de vedere, în afara celor menționate expres pe lista neagră a UE.
Gransol Agro a spus în instanță că, după declanșarea controlului ANAF, a trimis solicitări oficiale la mai multe instituții de stat românești, cărora le-a cerut lămuriri și îndrumări cu privire la la procedurile de due diligence pe care trebuie să le întreprindă în vederea evitării riscurilor de încălcare a sancțiunilor internaționale, și a prezentat răspunsurile acestora, fiind vorba de Serviciul Român de Informații, MAE, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Ministerul Mediului, Direcția Vămilor, ANAF, Ministerul Agriculturii, APIA, ANOFM, MAI, ANSVSA, Ministerul Justiției, ANPC, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și SIE.
"(…) prin răspunsul MAE depus de petentă s-a precizat că, din informațiile deținute, se confirmă evaluarea că JSC Minudobreniya ar fi deținută de către o persoană supusă unor măsuri restrictive prin acte internaționale, cu precizarea că plățile pentru produsele ei ar putea fi considerate ca punere la dispoziție indirectă de fonduri către persoana listată, pe baza circumstanțelor speței. În acest sens, s-a recomandat evaluarea diligentă a entităților din state supuse sancțiunilor internaționale și notificarea autorităților competente în măsura existenței unor suspiciuni", se arată în documentele de la instanță.
Pe de altă parte, compania amendată a argumentat că și MAE s-a documentat pentru răspuns din același tip de surse precum ANAF Antifraudă: "La cererea din 24.08.2020, Ministerul Afacerilor Externe a furnizat un prim răspuns prin adresa nr. G2-1/692/4.09.2020. În cuprinsul acestui răspuns, citează cu precădere (un articol din – n.r.) anul 2011, din care ar rezulta controlul indirect pe care Arkady Rotenberg l-ar putea deține asupra societății JSC Minudobrenyia. Cunoscând hotărârea Tribunalului Uniunii Europene în afacerea T-720/14 și faptul că asemenea surse de informații de pe Internet sunt considerate fără relevanță juridică, societatea Gransol Agro SRL a revenit prin cererea suplimentară din 21.09.2020. Ministerul Afacerilor Externe a revenit cu un răspuns prin adresa nr. G2-1/782/28.09.2020. Această adresă conține informații generale referitoare la societățile care ar fi fost sancționate din domeniul agricol (adică un alt domeniu decât cel al comerțului cu îngrășăminte) și o trimitere la o bază de date neaccesibilă publicului larg (Refinitiv), care ar conține informații despre relația dintre Minudobrenyia și Rotenberg. Prin urmare, se poate afirma că nici Ministerul Afacerilor Externe din România nu a putut indica nicio informație concretă referitoare la relația Minudobrenyia - Rotenberg care să fi fost primită, deținută și publicată în perioada 2013-2020 și la care societatea Gransol Agro SRL să aibă acces. (…) Petenta a învederat că nicio autoritate publică dintre cele chestionate nu a putut indica vreo sursă deschisă și oficială din România (ex. material publicat pe pagina web), în limba română, din care să rezulte informațiile alegate referitoare la relația dintre Minudobrenyia și Rotenberg".
În cele din urmă, prima instanță a dat dreptate Gransol Agro.
"Intimata (ANAF – n.r.) nu a susținut sau probat că ar fi verificat informațiile sugerate prin rapoartele Refinitiv sau articolele online, ori că ar fi făcut vreun demers anume pentru a cerceta alte aspecte legate de acționarii societății producătoare (menționați prin răspunsul Agricultural Minerals DMCC, depus de petentă, ca fiind și două societăți din Cipru, aspect inclus și de agenții constatatori în actul de control ca fiind informații cuprinse în raportul unității estone, cu sursa articole publice neindividualizate), rezumându-se la a motiva că, pentru a stabili răspunderea societății petente, s-au coroborat informațiile culese din cele trei surse, toate datele și actele avute în vedere fiind depuse la dosarul cauzei. Așadar, fără a se face alte cercetări concrete sau încerca colaborarea cu alte autorități competente pentru obținerea unor informații suplimentare. În privința vinovăției petentei în comiterea faptei contravenționale, se constată, astfel, că în cazul concret al acesteia, unica sursă avută în vedere de către agenții intimatei pentru sancționarea petentei și reținerea contravenției a fost mediul online. În acest sens, în ceea ce privește raportul unității de informații din Estonia, acesta face trimitere la unele legături între societăți indicate de articole publice, fără menționarea surselor concrete. Actul privea activitatea instituției pe anul 2019, preciza măsura indisponibilizării unor sume de bani și refuzul băncilor de a efectua plăți, respectiv decizia autorității de informare a instituțiilor și potențialilor clienți cu privire la necesitatea impunerii sancțiunii, fără a face vreo referire de sancționare a eventualilor consumatori/clienți (contravențională/penală). Totodată, și raportul Refinitiv avut în vedere de inspectori menționează ca sursă pentru asociere tot articole online (…). Petenta a indicat, în acest sens, că nu toate rezultatele unei căutări online indică existența vreunei legături între persoana înscrisă în anexa Regulamentului 269/2014 și societatea producătoare (sens în care ar fi încercat verificarea existenței informațiilor privind asocierea cu producătorul de fertilizant pe site-urile Forbes, f. 320-324, vol. II și The Economist, f. 789, vol. IV), iar articolul Reuters din 28.07.2011 (reținut în actul de sancționare ca fiind relevant) făcea discuție doar despre o achiziție viitoare (…). În plus, site-ul societății JSC Minudobreniya nu menționează persoana înscrisă în anexa regulamentului. Intimata nu a indicat nici măcar consultarea site-ului oficial al acestei companii - JSC Minudobreniya (http://www.minudo.com) la data controlului și sancționării petentei. Totodată, nici cercetări suplimentare față de acționariatul sau structura societăților care, conform unora dintre articolele citate de intimată, ar deține producătorul de îngrășăminte, nu s-au realizat de către agenții antifraudă, fiind reținute doar surse online ca bază a actului de sancționare. În privința articolelor referitoare la ancheta din Lituania despre care au făcut vorbire ambele părți (din 2018-2019), unele dintre acestea chiar menționează că nu ar fi fost suficiente date care să probeze legătura de deținere/control a producătorului mărfurilor de către persoana înscrisă în anexa Reg. 269/2014 și nici că societățile care importau îngrășămintele ar fi cunoscut că societatea ar fi fost, în realitate, deținută de către o persoană supusă măsurilor restrictive. Sursele online de informare utilizate de agenții intimatei pentru a susține existența unei suspiciuni rezonabile și a unor indicii că societatea producătoare ar fi deținută de către o persoană înscrisă în Anexa nr. I la Regulamentul UE nr. 269/2014, pe care petenta ar fi putut să le cunoască, nu sunt însă suficiente pentru a întemeia sancționarea contravențională a societății petente. (…) În aceste condiții particulare ale cauzei, nu reiese că, pentru emiterea actului de sancționare în octombrie 2020, agenții constatatori au avut în vedere suficiente date și probe pentru a justifica concluzia săvârșirii contravenției de către petentă și vinovăției acesteia, respectiv a reține că petenta cunoștea faptul că prin achiziția bunurilor produse de JSC Minudobreniya ar încălca măsurile restrictive impuse de Reg. 269/2014 sau că ar fi avut motive să suspecteze o problemă în legătură cu aceasta", se arată în motivarea deciziei judecătorilor.
Aceștia au mai argumentat că Direcția Generală Antifraudă a ANAF a prezumat eludarea interdicției de punere la dispoziție a unor fonduri persoanelor vizate de sancțiunile UE în condițiile în care, pe lista anexă a Regulamentului european, nu era menționată societatea producătoare, iar marfa era importată de către firmă de mai mult timp, fără vreo atenționare din partea autorităților cu privire la existența unor suspiciuni de control sau deținere a societății producătoare de către persoane supuse măsurilor restrictive.
"(…) prezumția de legalitate și temeinicie (a amenzii și confiscării dictate de ANAF – n.r.) poate opera până la limita la care contravenientul ar ajunge să fie pus în imposibilitatea de a face dovada contrară celor consemnate în procesul verbal de contravenție. În plus, deși în materie contravențională nu este afirmat un principiu al prezumției de nevinovăție, Curtea Constituțională a arătat în decizia nr. 183/2003 că: <Utilizarea de către legiuitor a noțiunii de contravenient în dreptul administrativ sau de infractor în dreptul penal nu are semnificația unei înfrângeri a prezumției de nevinovăție consacrate de art. 23 alin. (8) din Constituție. Această dispoziție constituțională este aplicabilă atât în domeniul penal, cât și în cel contravențional, nicio persoană care a săvârșit o infracțiune (infractor) sau o contravenție (contravenient) neputând fi exclusă de la beneficiul acestei garanții procesuale până când o hotărâre judecătorească de condamnare a rămas definitivă>. Totodată, <din procedura de soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire și sancționare a contravenției nu rezultă răsturnarea sarcinii probei, ceea ce ar fi contrar intereselor contravenientului, ci, mai degrabă, exercitarea dreptului la apărare. (...) Nici instanța de judecată, în procedura de soluționare a contestațiilor împotriva procesului-verbal de stabilire și sancționare a contravenției, nu operează cu noțiunile de "acuzat" și "acuzare" și nici nu-l consideră vinovat pe contravenient înainte de pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile>. Pentru a se concilia cele două prezumții (legalitate/nevinovăție), probatoriul propus de contravenient trebuie să aibă aceeași greutate cu cel propus de stat, iar orice dubiu profită contravenientului (in dubio pro reo). În speță, dubiul profită petentei, nefiind probată cunoașterea de către aceasta a suspiciunilor existente privind deținerea societății producătoare de către o persoană înscrisă în Anexa Reg. 269/2014 și intenția acesteia de eludare a măsurilor restrictive. Totodată, nici culpa acesteia nu reiese în mod cert, câtă vreme partenerul său comercial și contractual direct era societatea intervenientă (Polyfer Handels, din același grup cu Gransol Agro – n.r.), iar îngrășămintele erau importate prin aceasta anterior adoptării Regulamentului european (moment față de care intimata nici nu a făcut vreo referire), fără semnalarea vreunei probleme de către autorități. Sancțiunile contravenționale au un caracter punitiv și presupun consecințe importante asupra situației persoanelor fizice sau juridice. În aceste condiții, este necesară fundamentarea temeinică a deciziei de sancționare contravențională a unor terțe persoane, nu doar în baza unor indicii, probe indirecte sau simple suspiciuni, suficiente poate pentru a justifica controlul, însă nu și (singure) răspunderea contravențională. Pentru toate aceste motive, se va admite, în parte, plângerea contravențională (în considerarea celor arătate cu privire la actul de control și o parte din criticile de legalitate), urmând a se anula procesul verbal de contravenție, iar ca o consecință a desființării actului, exonera petenta de ambele sancțiuni aplicate prin acesta (amenda contravențională și sancțiunea complementară a confiscării)", scrie în motivare.
Gransol Agro a mai arătat în instanță că, imediat după ce a primit procesul verbal de control de la inspectorii Antifraudă, a încetat relațiile comerciale cu combinatul rus, menționând că, "prin corespondență directă cu partenerul Polyfer Handels GmbH (Austria), s-au luat măsuri în aceeași zi pentru stoparea oricăror achiziții în curs sau viitoare de îngrășăminte de la producătorul JSC Minudobrenyia, până la clarificarea situației; în acest sens, un contract de achiziție pentru care marfa nu a fost expediată a fost anulat".
În aceeași perioadă, vara anului 2020, Fiscul a mai inițiat controale, soldate cu amenzi și confiscări pentru încălcarea sancțiunilor UE anti-Kremlin, la două companii de import și distribuție de îngrășăminte chimice din România, Fertop Agro din Iași, controlată de antreprenorul lituanian Karolis Banaitis, și Belor România din Galați, parte a grupului german Belor Eurofert, conform datelor termene.ro.
Ambele au fost acuzate că ar fi cumpărat îngrășăminte de la o filială letonă de trading a producătorului rus Uralkali, al cărui Consiliu de Administrație este condus de către Serghei Chemezov, aflat pe lista neagră a UE, dar și pe cea a SUA. Poziția lui Chemezov este publică și oficială, el fiind menționat ca președinte al CA pe site-ul Uralkali, însă nici compania ca atare și nici filiala sa letonă nu fac obiectul sancțiunilor Uniunii Europene. Uralkali este o companie listată la Bursa din Moscova, printre cei mai mari acționari indirecți ai săi numărându-se miliardarul rus Dmitri Mazepin, nesancționat de UE, și omul de afaceri bielorus Dmitri Lobyak.
Serghei Chemezov, alături de Vladimir Putin. Sursă foto: http://en.kremlin.ru/
Potrivit UE, în anii ’80, Chemezov, acum șeful CA-ului Uralkali, ar fi fost un nume important al spionajului sovietic și ar fi condus filiala din Republica Democrată Germană a unui institut sovietic de cercetări industriale, poziție din care l-a cunoscut pe Vladimir Putin, pe atunci ofițer KGB în misiune în RDG. Chemezov mai conduce în prezent conglomeratul rus de stat Rostec, care se ocupă cu investiții în companii strategice din domeniul tehnologiilor de vârf, inclusiv din sectorul de apărare.
Ambele companii românești au obținut la tribunal decizii de anulare a amenzilor și confiscărilor, Belor România în primă instanță, iar Fertop Agro - definitiv. Argumentul judecătorilor a fost că Antifrauda ANAF nu a reușit să probeze cunoașterea de către cele două firme "a suspiciunilor existente privind deținerea societății producătoare de către o persoană înscrisă în Anexa Regulamentului Uniunii Europene nr. 269/2014 și intenția acesteia de eludare a măsurilor restrictive", mai ales că firmele nu cumpărau îngrășămintele direct de la producător, ci printr-un intermediar.
"Se observă că, deși numitul Sergey Chemezov deține funcția de președinte al Consiliului de Administrație, nu au fost furnizate dovezi din care să reiasă măsura în care acesta controlează deciziile luate la nivelul PJSC Uralkali Federația Rusă, modul în care acesta își exercită funcția, modalitatea în care ar avea un avantaj sau un impact major asupra luării deciziilor în cadrul Consiliului de Administrație ori despre felul în care ar exercita controlul asupra acționariatului firmei, nefiind puse la dispoziția instanței informații ori probe din care să rezulte beneficiile financiare sau alte forme de remunerare a directorului Consiliului de Administrație. Intimata a prezumat eludarea interdicției de punere la dispoziție a unor fonduri persoanelor înscrise în anexa Regulamentul 269/2014, în condițiile în care pe lista anexă a regulamentului european nu era menționată societatea producătoare, iar marfa era importată de petentă de mai mult timp fără vreo atenționare din partea autorităților cu privire la existența unor suspiciuni de control sau deținere a societății producătoare ori a filialei acesteia din Lituania, de către persoane supuse măsurilor restrictive", se menționează în decizia instanței în cazul Belor România.
Compania a prezentat și o scrisoare primită în aprilie 2020 direct de la Uralkali, în care se menționează că "Sergey Chemezov nu deține și nu are, nici direct și nici indirect, niciun interes generator de beneficii pentru companie sau în legătură cu acțiunile deținute de aceasta sau de vreuna dintre sucursalele sau filialele sale, nu controlează, nici direct, nici indirect, compania sau orice altă formă de organizare societară afiliată acesteia, termenii de „proprietate”, „control”, „filială” și „afiliat” fiind definiți în conformitate cu legislația UE în vigoare" și că "Sergey Chemezov nu primește beneficii financiare directe sau indirecte de la filialele sau de la entitățile afiliate companiei PJSC Uralkali".
Profit.ro a întrebat companiile românești implicate dacă doresc să prezinte precizări suplimentare. Mai jos răspunsul primit din partea companiei Belor
"Belor România SA a derulat operațiuni comerciale cu o entitate juridică înregistrată în spațiul UE, decontarea plăților aferente mărfurilor/produselor fiind efectuată exclusiv prin instutuții bancare europene. De la data sancționării de către ANAF a societății Belor pentru executarea contractului comercial cu Uralkalia Trading SIA Letonia, respectiv 10 august 2020 și până in prezent, acest partener a continuat și continuă să deruleze același tip de operațiuni comerciale și cu același tip de mărfuri (respective vânzare îngrășăminte chimice destinate agriculturii) pe întreg teritoriul UE, fără a fi sesizată incidența vreunei situații care să atragă aplicarea sancțiunilor internaționale prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 269/2014. Mai mult, accesând sursele de informații disponibile în mediul online am constatat următoarele:
1. Compania Renault (ce deține pachetul majoritar la constructorul Dacia și astfel Dacia este controlată direct de Renault) a achiziționat direct de la compania Rostesc (entitatea asociată cu persoana listată Sergey Chemezov) un pachet de acțiuni plătind un preț de 154,20 milioane de euro.Sursa: articol publicat pe internet la data de 08.06.2019 de către Agerpres regăsit la https://www.economica.net/renault-cumpara-de-la-rostec-actiuni-avtovaz-in-valoare-de-peste-10-miliarde-de-ruble_169808.html (pag 76-sectiunea auto – economica.net).
2. La compania rusă Rostesc, CEO este dl Sergey Chemezov, aflat pe lista persoanelor sancționabile de UE. Sursa: https://rostec.ru/en/about/controls/sergey_chemezov/. Urmând aceeași logică a ANAF aplicată speței Belor România SA, atât UE, cât și statul romăn, prin autoritățile naționale competente în sensul Regulamentului (UE) nr. 269/2014 aveau cunoștință de faptul că Renault și Dacia au încălcat regimul sancțiunilor internaționale deoarece au achiziționat de la și plătit către Rostec(al cărui Presedinte Executiv este Sergey Chemezov) punând astfel la dispoziția acestuia fonduri în valoare de peste 150 milioane euro.
În această manieră, chiar statul român, prin instituțiile publice ce au achiziționat autoturisme Dacia (controlat de Renault) și alte mărci ale producătorului Renault, a sprijinit în mod direct și a contribuit cu fonduri care, urmând logica ANAF, au fost destinate și utilizate de către persoane supuse regimului sancționator și astfel sumele de bani sunt supuse confiscării atât de la persoanele care au efectuat plăți către Dacia/Renault, cât și de la companiile Dacia/Renault care au utilizat fondurile pentru achiziția de acțiuni de la compania Rostec.
3. Banca Societe Generale (prin sucursala sa din Rusia - Rosbank) oferă în mod curent finanțare companiei Rostesc. Sursa: https://www.rosbank.ru/en/company-profile/presscenter/societe-generale-group-and-rosbank-took-part-in-providing-of-usd-850-million-syndicated-loan-for-pjsc-uralkali/; https://www.rosbank.ru/en/company-profile/presscenter/rosbank-acted-as-an-authorized-leading-organizer-of-a-preexport-funding-deal-of-pjsc-uralkali/. Cele de mai sus pun în discuție dubla măsură aplicată de ANAF în analiza operațiunilor comerciale derulate de companii în activitatea curentă a acestora, doar anumite entități fiind sancționate, în timp ce altele, aflate în situații similare, sunt scutite de aplicarea sancțiunilor din rațiuni ce ne sunt străine, precum și lipsa de diligență a autorităților române competente în sensul Regulamentului UE în a asigura un cadru informativ accesibil, respectiv acces la o bază de date care să ofere informațiile necesare luării unei decizii asumate, corecte în privința derulării unor relații de afaceri cu parteneri de pe întreg spectrul geografic.
Decizia ANAF de a include o persoană sau entitate juridică în sfera sancțiunilor internaționale potrivit Regulamentului UE nr. 269/2014 , pentru a putea fi făcută cunoscută și opusă în sensul respectării acestuia, sub consecința aplicării unor sancțiuni, impune în prealabil efectuarea de due diligence de către ANAF pentru toate părțile implicate în furnizarea de produse și servicii (producător, transportator, comerciant, intermediar), în vederea evitării riscurilor de încălcare a sancțiunilor internaționale, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 269/2014 și OUG nr. 202/2008 și punerea la dispoziția oricărei părți interesate a unei baze de date, respectiv a unui instrument care să asigure, la o simplă accesare/căutare a unei combinații de tipul "furnizor + sancțiuni", identificarea de informații și decizii privind aplicarea sancțiunilor internaționale. Asemenea prevederi/ instrumente nu există pentru a fi preluate în procedurile de lucru de urmat în activitățile operatorilor, lipsind astfel o minimă informare prealabilă cu privire la deciziile ANAF privind includerea anumitor entități juridice în lista persoanelor sancționabile în sensul Regulamentului UE nr. 269/2014", a transmis, pentru Profit.ro, directorul general al Belor România, Florin Radu.
Celor de la Fertop Agro li se confiscaseră 417.000 lei, iar firmei Belor România – 243.000 lei și cantitatea de 784 de tone metrice de clorură de potasiu. Fertop Agro a înregistrat în 2020 venituri totale de circa 48 milioane lei, iar Belor România – de peste 222 milioane lei.
Uralkali este unul dintre cei mai mari producători și exportatori de îngrășăminte pe bază de potasiu din lume, dispunând de 5 mine de potasă și de 7 unități de procesare a acesteia și având peste 10.000 de angajați. Compania a terminat anul 2020 cu pierderi de peste 43 milioane dolari, la venituri totale de 2,7 miliarde dolari. Înainte de pandemie, în 2019, Uralkali obținuse un profit net de 1,2 miliarde dolari, la venituri de aproape 2,8 miliarde dolari.
Conform celor mai recente date defalcate ale INS, România a importat în 2020 îngrășăminte chimice în valoare de 50,54 milioane euro din Federația Rusă, în scădere cu 40% față de 2019 (83,73 milioane euro).
Hală de producție a combinatului Uralkali. Sursă foto: https://www.uralkali.com/
Cea mai mare amendă pentru încălcarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei, de circa 20 milioane lire sterline, a fost aplicată în 2020 de autoritățile de la Londra băncii britanice Standard Chartered, pentru acordarea în perioada 2015-2018 a 70 de împrumuturi, în valoare totală de peste 266 milioane lire sterline, instituției de credit turce Denizbank AȘ, controlată de grupul financiar rus Sberbank, vizat de embargoul european.
În 2018, procuratura olandeză a demarat o investigație, suspectând 7 companii din Țara Lalelelor că ar fi furnizat, între 2015 și 2017, utilaje, componente de utilaje și alte servicii care au fost utilizate la construirea de către o firmă controlată de Arkadi Rotenberg a unuia dintre podurile care leagă Rusia de Crimeea, după anexarea peninsulei. Deocamdată, nu au fost anunțate rezultatele anchetei. Companiile din Olanda suspectate riscă amenzi de până la 820.000 euro, iar șefii acestora – sentințe de până la 6 ani de închisoare sau amenzi de până la 82.000 euro.
Într-un raport al Parlamentului European din 2016 se arăta că sancțiunile individualizate ale UE împotriva Rusiei au dus la intensificarea intervenționismului de stat și a protecționismului economic al autorităților de la Moscova. "În același timp, persoanele vizate de sancțiuni, cum ar fi Arkadi Rotenberg, au primit contracte guvernamentale de miliarde de dolari, ceea ce a întărit influența economică a elitei din jurul lui Putin. Astfel, sancțiunile au dus la regresul demersurilor inițiate din 1990 încoace, de liberalizare a economiei ruse și de integrare a ei cu piețele internaționale, concentrând totodată averea în mâinile câtorva oligarhi", se menționa în raport.
De altfel, din informațiile publice disponibile rezultă că singurul efect concret al sancțiunilor UE asupra lui Roternberg a fost că a pierdut accesul (nu și dreptul de proprietate ca atare) la active în valoare de circa 30 milioane euro din Italia, după ce, ca urmare a impunerii embargoului european, Poliția italiană i-a pus sechestru în 2014 pe un hotel de lux din Roma și pe două vile din Sardinia.
Cele mai recente informații despre discuțiile purtate de oficialii americani și europeni cu privire la sancțiunile suplimentare care ar urma să fie aplicate Federației Ruse în caz de agresiune militară asupra Ucrainei arată că se are în continuare în vedere și sancționarea individuală a unor oameni de afaceri ruși.
