Statul român a blocat aproape un an, în portul Constanța, mii de tone de ilmenită, minereu din care se obține titanul, cu suspiciunea că încărcătura sosită pe cale maritimă din Ucraina ar fi destinată unei uzine de profil din Crimeea anexată ilegal de Federația Rusă, cea mai mare întreprindere industrială din peninsulă. Uzina a aparținut mult timp magnatului ucrainean pro-rus apropiat de Kremlin Dmytro Firtash, acesta vânzând-o în urmă cu circa un an unei societăți de stat controlate de Guvernul auto-intitulatei ″Republici Autonome a Crimeei″, relevă datele analizate de Profit.ro.
Acum, firma de trading, înregistrată în Estonia, care a recepționat marfa la Constanța și a trimis-o în cele din urmă mai departe unui client rus a dat în judecată autoritățile vamale și fiscale românești și le cere daune de peste 9 milioane de euro, sumă pe care arată că o datorează beneficiarului final din Federația Rusă al minereului de ilmenită drept penalități pentru întârzierea livrării, din cauza refuzului apreciat ca nejustificat al românilor, timp de circa un an, de a permite încărcarea mărfii pe o altă navă și plecarea din port. Procesul se află în prezent pe rol.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit documentelor oficiale analizate de Profit.ro, totul a început în noiembrie 2020, când un alt transport de ilmenită, de aproape 8.600 de tone și cu valoare declarată de circa 1,4 milioane euro, a sosit în portul Constanța, fiind preluat de același trader. Nava care l-a adus la Constanța a venit din portul ucrainean la Marea Neagră Chornomorsk, de lângă Odesa, iar în România încărcătura a fost încărcată pe un alt vas, care a plecat spre portul Novorossiysk din Rusia. Nici marfa și nici destinația ei nu erau problematice din punct de vedere al sancțiunilor UE împotriva Kremlinului de după anexarea Crimeei, întrucât destinația declarată nu era peninsula ocupată ilegal de ruși.
Regulamentul UE nr. 692/2014 privind măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeii și Sevastopolului interzice vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul mai multor tipuri de mărfuri (inclusiv minereuri) și tehnologii oricărei persoane fizice sau juridice, oricărei entități sau oricărui organism din Crimeea sau Sevastopol sau pentru a fi utilizate în Crimeea sau Sevastopol.
Ulterior, în februarie 2021, traderul eston a mai primit la Constanța un transport maritim de 6.057 de tone de ilmenită. După descărcare, marfa urma să fie încărcată pe altă navă, care trebuia să plece mai departe, de asemenea, către Rusia, având ca destinație declarată portul Temriuk, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat, ilmenita fiind reținută în Portul Constanța de către autoritățile vamale și fiscale românești.
Firma de trading a reușit să obțină eliberarea completă a cantității de marfă și trimiterea ei în Rusia abia în ianuarie 2022, adică după aproape un an, iar în iunie anul trecut a dat în judecată statul român, cerând despăgubiri de peste 9 milioane de euro.
De ce a fost blocat acest al doilea transport de minereu, ajuns în Constanța în februarie 2021?
Pentru că, în noiembrie 2020, conform susținerilor din documente, biroul vamal românesc a aflat de la agentul naval al primului transport de ilmenită, din luna respectivă, de 8.600 de tone, că nava cu încărcătura nu ar mai fi ajuns la Novorossiysk, ci în portul Kavkaz din Strâmtoarea Kerci, foarte aproape de Crimeea, cu care există legătură feroviară directă, iar acolo marfa ar fi fost transbordată pe o barjă. Explicația oficială a fost că nu era loc de descărcare la Novorossiysk. S-a explicat că navei care a ajuns la Kavkaz i s-a defectat aparatura de localizare GPS (transponderul), din cauza unei supratensiuni electrice, defecțiunea neputând fi remediată din cauza lipsei pieselor de schimb necesare.
″Potrivit punctului de vedere exprimat de Ministerul Afacerilor Externe/Departamentul Afaceri Juridice prin adresa nr. G2(…).12.2020 înaintată Direcției Generale a Vămilor (unde a fost înregistrată cu nr. 835/12.01.2021) și transmisă biroului vamal Constanța Sud în data de 19.02.2021, cu privire la situația expusă, <raportat la regimul strict de embargo impus Peninsulei Crimeea la nivel internațional, se poate presupune rezonabil că marfa a fost adusă (…) pentru a fi utilizată în Crimeea sau de către o persoană fizică sau juridică din Crimeea>.
Totodată, se apreciază că există suficiente dovezi scrise că marfa care a fost transbordată în portul Constanța în perioada 12-15 noiembrie 2020 a ajuns în Crimeea și că este dificil de imaginat că persoanele implicate în tranzacție ar fi livrat produsele într-un port din Crimeea, făcând eforturi susținute de ascundere a destinației, pentru ca apoi să le transporte pe uscat în Federația Rusă, în condițiile în care transportul direct într-un port rusesc nu ar fi ridicat probleme de legături cu Crimeea.
Astfel, din punctul de vedere al MAE, firma estonă (…) a încălcat prevederile art. 2b, alin. 1 din Regulamentul UE nr. 692/2014, care interzic vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul mărfurilor și tehnologiilor enumerate in Anexa II a Regulamentului (…)″, au afirmat la proces autoritățile vamale românești.
Direcția Generală a Vămilor a mai spus că a primit în ianuarie 2021 o informare din partea Ambasada Ucrainei la București, din care reieșea că, potrivit investigațiilor efectuate de Serviciul de Grăniceri de Stat ucrainean, ar exista date care indică continuarea transportului pe mare de concentrat de ilmenită către teritoriul ocupat temporar al Republicii Autonome Crimeea, pentru a satisface nevoile de producție ale uzinei Titan Crimeea (OOO Titan Investments).
″Modul de operare pentru furnizarea ilegală de ilmenită pe mare către Crimeea conține: utilizarea diferitelor nave pentru exportul de ilmenită din Ucraina și importul acesteia în Crimeea, schimbarea direcției mișcării și a locului de descărcare, utilizarea portului bulgar (…) ca hub de tranzit, dezactivarea sistemului automatizat de identificare (AIS) al navei utilizate pentru descărcare în Crimeea″, le scriau ucrainenii vameșilor români.
Astfel, în februarie 2021, Vama românească a făcut plângere penală în această speță, cu suspiciuni de fals în acte și declarații, fiind deschis un dosar în acest sens de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța. La data plângerii, potrivit sursei citate, în portul Constanța era blocată de către autorități o cantitate totală de peste 11.000 de tone de ilmenită suspectată că ar avea ca destinație Crimeea anexată abuziv de Federația Rusă.
Direcția Generală a Vămilor a încercat să obțină în instanță suspendarea procesului civil în care traderul estonian intermediar al transporturilor blocate de ilmenită îi cere daune de peste 9 milioane euro, până la soluționarea dosarului penal, însă fără succes, astfel că următorul termen a fost stabilit pentru 23 februarie.
″Întrucât autoritățile vamale române, pârâte în prezenta cauză, au refuzat emiterea permisului de încărcare a mărfii pe nava (…), contractul de navlosire a fost rezoluționat, marfa rămânând blocată fără nicio justificare legală, urmare a refuzului nejustificat de emitere a actului administrativ de către autoritatea vamală locală, tot în Portul Constanța, generând obligații în sarcina societății reclamante, constând în costuri reprezentate de servicii de depozitare, manipulare a mărfii, precum și taxele portuare aferente, in valoare de 484.229,43 euro, alături de costuri aferente rezoluționării contractului de navlosire.
Urmare a refuzului nejustificat al autorității vamale locale, pârâta Biroul Vamal Local Constanța Sud, de a emite actul administrativ necesar transbordării mărfii societății noastre, pe care l-am solicitat in repetate rânduri, suntem în situația de a suporta sancțiuni comerciale care rezidă din imposibilitatea vădită a societății reclamante de a preda marfa cumpărătorului, în termenul contractual asumat, constând in penalități contractuale in cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere, calculate la valoarea mărfii, conform contractului (…), până la data emiterii prezentei notificări, aceste penalități contractuale de întârziere cuantificând suma de 9.016.461,24 euro, datorate beneficiarului NefteChim-Service Company LTD (din Federația Rusă – n.r.).
Precizează că beneficiarul mărfii a supus-o unei presiuni extreme atât înainte de obținerea permisului vamal, cât și după ce a reușit livrarea ultimului lot de marfă, pentru a plăti acestuia sancțiunea contractuală generată de imposibilitatea societății de a livra această marfa în termenul convenit prin contract. În scopul deblocării mărfii reținută abuziv de autoritățile vamale locale, urmare a refuzului nejustificat al acestor pârâte de a emite permisul de transbordare a mărfii, reclamanta precizează că a suportat costuri aferente demersurilor legale judiciare întreprinse în acest sens, în valoare totală de 40.500 euro″, au arătat estonienii.
Potrivit datelor din dosar, problema ar fi că Vama românească a refuzat să permită plecarea încărcăturii de minereu din portul Constanța fără să fi fost emis vreun ordin oficial de blocare sau sechestrare a acesteia, de către ANAF sau de către organul de cercetare penală, motiv pentru care, de altfel, în cele din urmă a fost lăsată să plece.
Uzina Titan din Crimeea, care produce dioxid de titan, utilizat la fabricarea de vopseluri, hârtie și mase plastice, este în funcțiune din epoca sovietică, din anii ’70 ai secolului trecut. Unitatea, cea mai mare întreprindere industrială din Crimeea, s-a aprovizionat mult timp cu ilmenită de la 2 mine de profil din Ucraina.
Anexarea peninsulei de către Rusia în 2014 a îngreunat foarte mult aprovizionarea cu materie primă ucraineană, care a devenit teoretic imposibilă după invazia din februarie 2022, astfel că, încă din 2016, uzina a început să aducă ilmenită din Asia, în special din Sri Lanka.
Din 2004, uzina se află sub controlul grupului de firme al magnatului ucrainean pro-rus apropiat de Kremlin Dmytro Firtash, care în trecut a avut monopol pe importul de gaze rusești în Ucraina. Acesta și-a cedat deținerea la finalul lui 2021 unei societăți de stat controlate de Guvernul auto-intitulatei ″Republici Autonome a Crimeei″.
Cu câteva luni înainte, Ucraina îl sancționase pe Firtash, acuzându-l că uzina sa vinde produse din titan care ajung să fie folosite de companii rusești din domeniul apărării.
Uzina Titan Crimeea. Sursă foto: Wikipedia
În 2018, presa din Ucraina a scris că la uzina Titan din Crimeea a avut loc o adevărată catastrofă ecologică după un accident survenit la iazul de deșeuri al unității, prin eliberarea unei cantități mari de emisii de dioxid de sulf în atmosferă. Ucrainenii au susținut că accidentul ar fi fost provocat de exerciții de tragere ale militarilor ruși.
Foarte recent, tot potrivit surselor ucrainene, uzina ar fi fost ocupată de armata rusă, care ar fi desfășurat pe amplasamentul ei unități militare specializate în operațiuni de protecție radiologică, chimică și biologică.
