Peste 140 milioane de euro din PNRR, blocate pe hidrogen și cogenerare

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) susține că România poate primi cea mai mare parte din cea de-a doua tranșă de plată de la Comisia Europeană pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă o sumă de peste 140 milioane euro rămâne blocată până la lămurirea situației îndeplinirii a doua jaloane, legate de investiții în producția de hidrogen și în cogenerarea de înaltă eficiență.

România a finalizat o nouă etapă a dialogului cu Comisia Europeană privind plata celei de-a doua tranșe de plată din PNRR, în valoare totală netă de 2,81 miliarde euro, cererea vizând un număr de 51 de jaloane și ținte, a transmis ministerul.

CITEȘTE ȘI BNR, îngrijorată de execuția bugetară. Banca se așteaptă la decelerarea treptată a economiei. Ce riscuri vede pentru cursul de schimb

″Dialogul pentru clarificarea condițiilor necesare pentru considerarea ca fiind îndeplinite în întregime jaloanele 129 și 133, în raport cu constatările Autorități de Audit, vizează valoarea de 143 de milioane de euro, aferentă celor două jaloane. În conformitate cu prevederile Regulamentului european 241/2021, plata aferentă celei de-a doua tranșe poate fi efectuată pentru valoarea de 2,67 miliarde euro, urmând ca diferența de 143 de milioane euro să fie efectuată după finalizarea procedurii de clarificare a termenilor de îndeplinire a condițiilor specifice jaloanelor 129 și 133, într-un interval de maxim 6 luni″, spune MIPE.

Potrivit sursei citate, în acest sens, România a elaborat deja un plan de acțiuni, care include următoarele etape:

CITEȘTE ȘI Un lobbist a formulat plângere penală împotriva președintei CE în afacerea achiziției vaccinurilor anti-COVID

• Pentru Jalonul 129, Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW – Responsabil Ministerul Energiei

1 – Obținerea scrisorilor de confort angajante din partea tuturor beneficiarilor cu care s-au semnat contracte de finanțare;
2 – Realocarea din PNRR sau alocarea de la bugetul de stat a bugetului necesar încheierii contractelor de finanțare cu cei 2 potențiali beneficiari care nu s-au mai încadrat în bugetul apelului de producție de hidrogen verde;
3 – Încheierea contractelor de finanțare (cu existența scrisorilor de confort angajante) și cu cei 2 potențiali beneficiari care nu s-au mai încadrat în bugetul apelului de producție de hidrogen verde;
4- Derularea auditului de follow up din partea Autorității de audit și rezolvarea oricăror constatări noi sau restante de către Ministerul Energiei;
5 – Transmiterea de către MIPE la Comisia Europeană a informațiilor și datelor referitoare la îndeplinirea observațiilor COM.

După cum a relatat Profit.ro, Ministerul Energiei a semnat contracte de finanțare prin fonduri europene din PNRR pentru 7 proiecte de construire de capacități de producție de hidrogen verde, alte 2 proiecte aflându-se încă în evaluare la finalul lunii trecute.

CITEȘTE ȘI Senat: Pensia militară de serviciu - retrasă pentru colaboratorii Securității

• Pentru Jalonul 133, Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată – Responsabil Ministerul Energiei

1 – Obținerea scrisorilor de confort angajante din partea tuturor beneficiarilor cu care s-au semnat contracte de finanțare;
2 – Confirmarea existenței unui teren lipsit de sarcini pentru realizarea proiectului CHP din contractul de finanțare încheiat între Ministerul Energiei și Primăria Constanța;
3 – Încheierea contractului de finanțare (cu respectarea întocmai a prevederilor Ghidului solicitantului) cu Primăria Municipiului Craiova;
4- Derularea auditului de follow up din partea Autorității de audit și rezolvarea oricăror constatări noi sau restante de către Ministerul Energiei;
5 – Transmiterea de către MIPE la Comisia Europeană a informațiilor și datelor referitoare la îndeplinirea observațiilor COM.

La finalul lunii trecute, pentru acest jalon fuseseră semnate 3 contracte de finanțare, cu Municipiul Constanța, Municipiul Arad și Chimcomplex Borzești a lui Ștefan Vuza. Alte 4 proiecte erau încă în evaluare, fiind depuse de către Electrocentrale Craiova din cadrul Complexului Energetic Oltenia, Municipiul Timișoara, Urbana SA a municipalității din Odorheiu Secuiesc și Autoro SRL din Râmnicu Vâlcea, controlată de omul de afaceri Ion Bușcă.

Două proiecte fuseseră declarate respinse, respectiv cele depuse de o subsidiară a operatorului municipal insolvent de termoficare Colterm din Timișoara și de către societatea Parc Industrial SRL.