Acțiunile OMV Petrom și Romgaz scad pe Bursa București cu circa 4%, într-un context în care Guvernul se pregătește să aplice Regulamentul recent adoptat la nivelul UE privind o intervenție de urgență în prețurile ridicate la energie, inclusiv cu taxa de solidaritate.
Titlurile OMV Petrom (SNP) coboară cu 4,61% (după ce aveau un minus de 4,17%), până la prețul de 0,4350 lei/acțiune, pe tranzacții de 31,03 milioane lei, iar titlurile Romgaz Mediaș (SNG) se corectează, de asemenea, abrupt, cu 3,38%, până la prețul de 38,65 lei/acțiune, pe transferuri de 3,00 milioane lei.
Sub impactul acestui șoc pe acțiunile producătorilor de gaze naturale, indicele BET pierde 2,34% și trece sub reperul de 11.900 de puncte. Deprecierile vin și într-un climat extern dominat de aversiune la risc, în care bursele dezvoltate tocmai au ratat un raliu de Crăciun anunțat de mai mulți analiști, brokeri și investitori în săptămânile precedente.
În România, producția de gaze naturale face deja obiectul impozitului pe veniturile suplimentare rezultate din liberalizarea prețurilor. De asemenea, producătorii de țiței și cărbune datorează impozit pe exploatarea resurselor naturale.
Regulamentul prevede și aplicarea taxei de solidaritate, în cazul României de 60%, pentru sectorul combustibililor fosili, în sensul că instituie o contribuție de solidaritate temporară obligatorie care se aplică, pe baza profiturilor, întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul țițeiului, al gazelor naturale, al cărbunelui și al rafinăriilor.
Conform deciziei de la nivelul UE, contribuția de solidaritate va fi calculată pe baza profiturilor impozabile, astfel cum sunt stabilite în temeiul normelor fiscale naționale în exercițiul financiar care începe în 2022 și/sau în 2023, care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile anuale începând din 2018.
Contribuția de solidaritate se va aplica în plus față de impozitele și taxele obișnuite aplicabile în statele membre.
Venitul din contribuția de solidaritate a fost estimat pentru anul 2023 la circa 3,9 miliarde lei, pe baza mediei profiturilor impozabile anuale din perioada 2018-2021, realizate de principalii contribuabili care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor.
Statele membre pot menține măsuri naționale echivalente cu taxa de solidaritate, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu obiectivele regulamentului și să genereze cel puțin încasări comparabile.
Statele membre vor utiliza încasările din contribuția de solidaritate pentru a oferi sprijin financiar gospodăriilor și întreprinderilor și pentru a atenua efectele prețurilor cu amănuntul ridicate la energia electrică.
În România, producția de gaze naturale face deja obiectul impozitului pe veniturile suplimentare rezultate din liberalizarea prețurilor. De asemenea, producătorii de țiței și cărbune datorează impozit pe exploatarea resurselor naturale.
Guvernul român a introdus recent așa numita “taxă de solidaritate” la vânzarea de energie electrică la un preț mai mare de 450 lei/MWh și a impus practic confiscarea diferenței dintre prețul de achiziție și cel de vânzare pe piața gazelor.
De asemenea, marilor producători de gaze naturale Romgaz și OMV Petrom nu le-a mai fost permisă, de la 1 septembrie, “vânzarea” gazelor din producția lor către propriile centrale Iernut și Brazi la prețuri de piață, așa cum a făcut Romgaz în prima jumătate a anului.
Introducerea de la 1 septembrie a “taxei de solidaritate” a avut, într-o singură lună, un impact negativ asupra rezultatelor OMV Petrom de 120 de milioane de euro pe segmentul rafinare și marketing și de 110 milioane de euro pe cel de explorare și producție, a reclamat anterior Alfred Stern, șeful principalului acționar al companiei, grupul austriac OMV. Totodată, conformarea voluntară a OMV Petrom în ceea ce privește reducerea cu 50 de bani a prețului carburanților, prelungită până la finalul anului, a afectat negativ rezultatele companiei românești, potrivit CEO-ului Christina Verchere, cu 50 de milioane de euro în trimestrul al treilea.
