Compania Națională a Uraniului (CNU), controlată integral de stat prin Ministerul Energiei, va fi lichidată în perioada următoare, întrucât nu are banii necesari pentru a rambursa ajutoarele de stat de peste 178 milioane lei primite începând cu 2016 și declarate ilegale de către Comisia Europeană, societatea elaborând încă din ianuarie anul acesta un plan de lichidare, se arată într-un document guvernamental, analizat de Profit.ro.
Sursa citată menționează "perspectiva clară de lichidare a CNU în perioada următoare" și "planul de lichidare al CNU elaborat de CNU în ianuarie 2021".
CNU extrage minereu brut de uraniu din zăcământul de la Crucea-Botușana și procesează concentrat de uraniu la uzina de la Feldioara, singurul client fiind compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare Cernavodă. După cum a relatat Profit.ro, exploatarea minieră va fi închisă anul acesta, planul Guvernului fiind ca activele sucursalei Feldioara să fie preluate de către SNN.
Începând cu 2016, statul a acordat CNU un împrumut de salvare pe 6 luni în sumă de peste 62 milioane lei, convertit ulterior (prin anularea obligației de restituire) în ajutor de restructurare de 60,4 milioane lei, plus trei granturi nerambursabile în valoare totală de 117,9 milioane lei. La 12 iunie 2017, România a notificat Comisiei un plan de restructurare a CNU, care includea un sprijin public de 441 milioane lei, sub formă de granturi, subvenții, anulare a datoriilor și conversie a creanțelor în acțiuni, respins de Executivul european.
"În ceea ce privește împrumutul reprezentând ajutor de salvare, (...) România s-a angajat să prezinte, în termen de cel mult șase luni de la data adoptării deciziei privind ajutorul de salvare sau de la plata primei tranșe (...), fie dovada că împrumutul a fost rambursat, fie un plan de restructurare valabil, fie un plan de lichidare argumentat în care să se stabilească etapele procedurii de lichidare a CNU într-un termen rezonabil, fără ajutor suplimentar. România nu și-a îndeplinit acest angajament, întrucât (i) împrumutul pentru salvare nu a fost rambursat și (ii) România a fost informată că planul de restructurare (prezentat de România în iunie 2017 și modificat cel mai recent în aprilie 2019) nu prevede un nivel corespunzător de contribuție proprie a CNU la acest plan, nu asigură restabilirea viabilității pe termen lung a CNU fără acordarea altor ajutoare la sfârșitul perioadei de restructurare și nu include măsuri compensatorii adecvate. (...) Comisia ia notă de recentele discuții cu România, în care nu s-a exclus faptul că un ordin de recuperare al împrumutului pentru salvare poate atrage lichidarea CNU, fiind necesară vinderea activelor sale pentru plata datoriilor, inclusiv a celor care decurg din efectuarea recuperării impuse României ca urmare a prezentei decizii", se arăta în decizia Bruxelles-ului din februarie anul trecut, prin care a obligat statul român să recupereze ajutorul de stat ilegal.
Guvernul încearcă acum să rezolve o problemă veche legată de CNU, care de altfel a și declanșat problemele financiare grave care au dus în cele din urmă la elaborarea unui plan de lichidare a companiei.
Astfel, prin HG 1.009/2009, stocul de concentrate tehnice de uraniu constituit la Feldioara în perioada 1993-2008 a fost transmis fără plată din proprietatea privată a statului în patrimoniul CNU. În schimb, contravaloarea concentratelor tehnice de uraniu devenea obligație bugetară pentru companie, de virat la bugetul de stat, la nivelul prețului stabilit pentru concentratul de uraniu transferat anterior.
"În baza Hotărârii Guvernului nr. 1009/2009, până în anul 2015, CNU a furnizat către SNN pulbere sinterizabilă de UO2 prin rafinarea unor cantități din stocul de concentrate tehnice de uraniu constituit în perioada 1993-2008, în baza unor contracte negociate și notificate ulterior către Agenția de Aprovizionare cu combustibili a EURATOM (Euratom Supply Agency-ESA), fiecare contract obținând avizul prin contra-semnare al ESA, în conformitate cu Tratatul EURATOM", se specifică în document.
De asemenea, în perioada 2009-2011, statul a constituit un stoc de concentrat de uraniu de siguranță și consum aflat în custudia CNU, acordând în acest scop companiei subvenții de peste 88 milioane lei.
Într-un control derulat în 2012, Curtea de Conturi a constatat că CNU ar fi constituit și virat eronat la bugetul de stat obligațiile aferente contravalorii concentratelor tehnice de uraniu transmise fără plată, din domeniul privat al statului în patrimoniul companiei, respectiv la un nivel inferior valorii cu care s-a făcut descărcarea din gestiune, fapt ce ar fi condus la diminuarea veniturilor cuvenite bugetului de stat cu suma de 51,263 milioane lei. Curtea de Conturi a dispus plata diferenței de către CNU. Compania a contestat decizia Curții în justiție. În noiembrie 2015, CNU a pierdut definitiv procesul la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Urmare a acestei decizii, CNU a fost nevoită să recalculeze prețul pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu livrate Nuclearelectrica, astfel încât acesta să acopere atât obligația bugetară prevăzută de HG 1009/2009, conform modului de calcul reglementat, cât și costurile de obținere a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu din prelucrarea concentratelor de U3O8. "Până la punerea în aplicare a deciziei irevocabile a ÎCCJ, ponderea obligației la bugetul de stat din prețul de vânzare către SNN a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, a fost de 10%, comparativ cu 80% după aplicarea acesteia. În cadrul negocierilor cu SNN nu s-a ajuns la consens privind acceptarea noului preț, astfel că, CNU SA s-a aflat în imposibilitate de a mai livra marfa la prețul din contract, care nu acoperă obligațiile la bugetul de stat și costurile de producție. În aceste condiții SNN a reziliat contractul cu CNU SA", arăta compania în 2016.
Decizia Nuclearelectrica de a rezilia contractul cu CNU și de a cumpăra combustibil nuclear mai ieftin de la o companie canadiană a provocat controversă și polemici, inclusiv politice. Astfel, Ministrul Energiei de atunci, tehnocratul Victor Grigorescu, i-a răspuns pe Facebook fostului președinte al României, Traian Băsescu, afirmând că "a aplica legea nu poate fi o ticăloșie", după ce Băsescu declarase, pe aceeași rețea de socializare, că faptul că Nuclearelectrica a achiziționat combustibil nuclear de la compania canadiană Cameco, renunțând la contractul cu CNU, din cauza prețului mare cerut de aceasta, este o "ticăloșie" care va face ca, în timp, România să devină dependentă "de canadieni sau, de ce nu, de ruși".
Acum, statul încearcă să recupereze din alocația bugetară pentru constituirea stocului de siguranță și consum din perioada 2009-2011 și a elaborat un proiect de ordonanță de urgență de vânzare a stocului către Nuclearelectrica. Pe de altă parte, potrivit draftului de strategie de continuare a proiectului reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă elaborat de Nuclearelectrica, operatorul centralei are în vedere ca statul român să vină cu aport în natură la capitalul filialei EnergoNuclear a SNN, care va implementa proiectul, constând în "cantitatea de apă grea necesară pentru completarea inventarului inițial și cantitatea de octoxid de uraniu aferent primei încărcături de combustibil nuclear, sens în care, până la data deciziei finale de Investire, statul român va comunica cantitățile, termenii și condițiile de aport, convenindu-se că valoarea acestor active - apă grea și octoxid de uraniu - va fi determinată de un evaluator independent, conform prevederilor legale".
"Având în vedere existența unui stoc istoric de concentrate tehnice de uraniu, deținut de statul român, și luând în considerare reglementările internaționale stricte din domeniul nuclear, complexitatea operațiunilor de furnizare și prelucrare a materiei prime necesare fabricării combustibilului nuclear necesar CNE Cernavodă, stocul limitat de combustibil nuclear deținut de SNN, perspectiva clară de lichidare a CNU în perioada următoare, precum și contextul internațional nefavorabil la nivel european cu privire la perspectivele dezvoltării energiei nucleare de pe piață, se apreciază ca fiind oportună valorificarea stocului de concentrate tehnice de uraniu din stocul de siguranță și consum al statului, constituit în perioada 2009-2011, în vederea procesării pentru producerea de pulbere sinterizabilă de uraniu în dioxid de uraniu necesară CNE Cernavodă. (...) Se propune astfel aprobarea vânzării de către statul român, prin Ministerul Energiei, a concentratelor tehnice de uraniu din stocul de siguranță și consum, constituit în perioada 2009-2011, aflat proprietatea privată a statului și în administrarea Companiei Naționale a Uraniului SA către Societatea Națională Nuclearelectrica SA", se mai spune în document.
Cantitatea de concentrat de uraniu aflată în stoc este secret de stat.
Vânzarea-cumpărarea concentratelor tehnice de uraniu se va realiza cu respectarea prevederilor Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (Tratatul EURATOM), iar contractul se va semna în 3, între vânzător, cumpărător și Agenția de aprovizionare EURATOM, în conformitate cu reglementările europene în materie. Stabilirea valorii de piață a bunurilor se va realiza prin raportarea la prețurile de piață de referință spot publicate în rapoartele anuale/periodice ale Agenției de aprovizionare EURATOM.
Asta pentru că "valorificarea stocului de siguranță și consum la o altă valoare decât valoarea de piață poate conduce la sesizarea Agenției de aprovizionare EURATOM cu privire la potențiale încălcări ale Tratatului EURATOM".
"Luând în considerare deficitul bugetar actual, planul de lichidare al CNU elaborat de CNU în ianuarie 2021, în contextul obligației statului român de punere în aplicare a Deciziei Comisiei de recuperare a ajutorului de stat ilegal, stagnarea investițiilor în domeniul nuclear la nivel european, neexistând perspectiva unei cereri crescute de materie primă, într-un viitor apropiat și mediu, care să crească prețul în piață al uraniului la valoarea existentă în inventarul contabil al CNU, riscul ca acest stoc de concentrate tehnice de uraniu, aflat în domeniul privat al statului, să rămână neprelucrat, costurile constante pe care le generează acest stoc pentru asigurarea pazei și condițiilor de păstrare, (...) se propune valorificarea cantității de concentrate tehnice de uraniu existente în stoc, înainte de finalizarea procesului de lichidare a CNU, reducându-se astfel pierderea totală pentru statul român în cazul în care această cantitate de uraniu ar mai fi valorificată", notează Guvernul.
După cum a relatat Profit.ro în februarie 2020, Agenția de Aprovizionare cu Combustibili a EURATOM, instituția UE care se ocupă de securitatea aprovizionării în domeniul nuclear în spațiul comunitar, a refuzat să aprobe o tranzacție prin care SNN urma să cumpere 70 de tone de dioxid de uraniu de la CNU la preț reglementat, cu motivarea că prețul respectiv, stabilit conform legislației românești, ar fi fost cu aproape 50% mai mare decât cel pe care SNN putea să-l obțină în condiții de piață de la furnizorul canadian Cameco.
"(...) abia în data de 7 iulie 2020, Agenția EURATOM a avizat comenzile încheiate între CNU și SNN, însă a atras atenția autorităților române că Legea 193/2018 și HG 126/2019 contravin legislației europene/Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene, avertizând că punerea în aplicare a acestor acte normative va conduce la inițierea procedurii de infringement împotriva României. În acest context, părțile au asumat că această tranzacție încheiată între SNN și CNU în iulie 2020 este ultima tranzacție cu material nuclear", se mai afirmă în documentul guvernamental citat.
Actele normative menționate au fost adoptate cu scopul menținerii în viață a CNU, precum și a ciclului nuclear integrat complet al României, prin instituirea unui monopol de facto pe aprovizionarea Nuclearelectrica, dar încercându-se totodată respectarea legislației UE în domeniu, conform sursei.
Legea stipulează că pulberea de dioxid de uraniu este produsă pe teritoriul României de către CNU, în vederea menținerii ciclului integrat de fabricație a combustibilului nuclear în România, și că Nuclearelectrica, operatorul centralei, are dreptul de a achiziționa combustibil nuclear prin organizarea de licitații, deci inclusiv de la furnizori externi, doar în cazul în care CNU nu poate asigura integral necesarul de combustibil al centralei. De asemenea, în situația în care sursa autohtonă de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu nu corespunde calitativ în raport cu specificațiile tehnice elaborate de proiectantul tehnologiei CANDU în baza căreia funcționeaza centrala Cernavodă, întreaga cantitate de pulbere necesară poate fi achiziționată de către Nuclearelectrica din import.
