Acționarii minoritari ai companiei de stat Conpet, controlată de Ministerul Energiei, cu 58,7% din acțiuni, au reușit deocamdată să blocheze prin neprezentare majorarea capitalului social al operatorului sistemului național de conducte de transport de țiței prin aport în natură al statului, constând în valoarea terenurilor pentru care Conpet a obținut certificate de proprietate.
La nici una dintre cele 2 convocări ale AGA de la Conpet, de joi și de vineri, nu s-a întrunit cvorumul legal necesar adoptării deciziei. Potrivit Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, majorările de capital prin aport în natură la societățile listate la Bursa de Valori București se pot aproba doar dacă la AGA sunt prezenți acționari ale căror dețineri cumulează cel puțin 85% din capitalul social subscris și cu votul acționarilor care dețin cel puțin 75% din drepturile de vot.
La prima convocare a AGA, prezența a fost de 83,88%, iar la cea de-a doua, chiar mai redusă, de doar 76,85%. "(...) fiind prezenți (inclusiv prin formulare de vot prin corespondență) un număr de 16 acționari deținători ai unui număr de 6.653.422 acțiuni/drepturi de vot reprezentând 76,8513% din capitalul social, nu s-a putut adopta o hotărâre privind rnajorarea capitalului social al societății prin aport în natură", se arată în raportul Conpet privind ședința AGA de vineri.
CITEȘTE ȘI Guvernatorul băncii centrale a Austriei: România este o țară cu prioritate ridicată pentru băncile austriece Pe ordinea de zi a AGA figura majorarea capitalului social al companiei cu 92,18 milioane lei. Din această sumă, 54,12 milioane lei ar fi reprezentat aportul în natură al Ministerului Energiei, constând în valoarea terenurilor pentru care Conpet a obținut certificate de proprietate. Acționarii minoritari ar fi trebuit să scoată din buzunar cumulat peste 38 milioane lei cash pentru a-și conserva cotele de participare la capitalul Conpet.
Terenurile cu a căror valoare se propunea majorarea capitalului social al companiei sunt în număr de 47 și cumulează o suprafață de 554.537 mp, certificatele de atestare a dreptului de proprietate fiind obținute de Conpet în perioada 2001-2005.
Trebuie subliniat că majorarea capitalului companiilor unde statul deține participații, prin aport în natură al acestuia, constând în valoarea terenurilor pentru care s-au obținut certificate de proprietate, este o obligație prevăzută de legislația în vigoare privind privatizarea. Multe dintre aceste companii amână însă de mult timp îndeplinirea acestei obligații, fapt evidențiat și de către Curtea de Conturi, care a dispus, de altfel, în mai multe spețe de acest tip, inclusiv în cazul Conpet, declanșarea operațiunilor de majorare.
CITEȘTE ȘI Sorin Mititelu, UNSAR: România cheltuiește cu asigurările private de sănătate 0,01% din PIB, de 80 de ori mai puțin decât media europeană Pe de altă parte, într-o analiză privind impactul potențial al majorării de capital, întocmită de conducerea Conpet, se arăta că majorarea riscă să provoace societății o pierdere de peste 32 milioane lei în acest an și să reducă astfel la mai puțin de jumătate profitul net bugetat de companie pentru 2016.
Normele legale în vigoare prevăd că terenurile pentru care companiile de stat au obținut certificate de proprietate trebuie evaluate la valoarea justă, de piață, de către un evaluator autorizat, iar valoarea rezultată din evaluare trebuie indexată cu rata cumulată a inflației survenite între data obținerii certificatelor de proprietate și data evaluării. Ulterior, cu această din urmă valoare trebuie majorat capitalul social al societăților respective, prin aport în natură al statului
Așa se face că, deși terenurile Conpet au fost evaluate, în ultima parte a anului trecut, la o valoare de piață de circa 11,8 milioane lei, valoarea cu care ar fi urmat să se facă majorarea de capital prin aport în natură a fost stabilită, în urma indexării cu inflația, la 54,1 milioane lei.
CITEȘTE ȘI Uniunea Europeană este pregătită să prelungească sancțiunile împotriva Rusiei cu încă 6 luni Potrivit documentului citat, întocmit de conducerea Conpet, diferența de circa 42,3 milioane lei dintre valoarea de piață a terenurilor și cea cu care ar fi urmat să se facă majorarea de capital reprezintă, conform legislației contabil-fiscale în vigoare, o depreciere nedeductibilă fiscal. Deprecierea trebuie acoperită din rezervele societății, prin diminuarea acestora, iar dacă rezervele nu sunt suficiente în acest scop, partea neacoperită trebuie recunoscută în contul de profit și pierdere al companiei.
Conducerea Conpet arăta în analiză că rezervele companiei vor acoperi circa 9,8 milioane lei din depreciere, iar restul de 32,4 milioane lei trebuie recunoscut ca pierdere contabilă.
"Menționăm că această depreciere nu a fost luată în calculul profitului net prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli pe 2016, în sumă de 62,6 milioane lei, iar impactul ar conduce la diminuarea profitului net bugetat de la 62,6 milioane lei la 30,15 milioane lei", se preciza în document.
CITEȘTE ȘI S-a ieftinit puternic cel mai scump hotel de vânzare din România. Goschy vrea 15 mil. euro pe Amfiteatru Panoramic Belvedere În ultimul său raport anual, Curtea de Conturi atrage atenția mai multor companii unde statul deține participații, dar și instituțiilor publice care reprezintă statul în acționariatul acestor companii, că nu s-au îndeplinit obligațiile de majorare a capitalului acestor societăți, prin aport în natură al statului, cu valoarea terenurilor pentru care au fost obținute certificate de proprietate.
Curtea de Conturi face astfel de observații la Nuclearelectrica, OMV Petrom, Distrigaz Sud (cumpărată de GDF Suez, actualmente Engie) și Nord (cumpărată de E.ON), Electrica Banat (Enel), Electrica Dobrogea (Enel), Electrica Moldova (E.ON), Electrica Oltenia (CEZ) și Electrica Muntenia Sud (Enel).
Conpet a obținut anul trecut un profit net de 54,29 milioane lei, cu 5,6% mai mare față de cel din 2014, pe seama creșterii cantităților de țiței din import transportate și a majorării tarifelor reglementate de transport al acestuia aprobate de ANRM. Veniturile din exploatare ale companiei au crescut cu 2,2%, la 411,7 milioane lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu doar 0,4%, la 349,5 milioane lei.
