Deținătorilor de surse de încălzire pe gaze naturale "poluante, nesigure și neeficiente" ar trebui să li se impună plata unei taxe de poluare, potrivit raportului sesiunii de lucru "Eficiență energetică, energie termică și cogenerare" din cadrul procesului de elaborare a Strategiei energetice naționale 2016 - 2030, cu perspectiva anului 2050, raport pus în dezbatere publică de Ministerul Energiei.
Astfel, în documentul citat se propune "introducerea în legislație a unor prevederi privind plata unei taxe de poluare pentru deținătorii de surse de încălzire poluante, nesigure și neeficiente, conform principiului „poluatorul plătește”, taxă ce poate fi aplicată pe volumul de gaz natural furnizat", adăugându-se că "astfel de taxe trebuie să urmărească evitarea discriminării consumatorilor".
"Raportul nu reprezintă, în acest stadiu, angajamentul strategic al Ministerului Energiei", se precizează în document. Acesta a fost elaborat pe baza minutei unei dezbateri organizate de Ministerul Energiei pe 24 martie cu experți din sectorul energetic, administrația publică centrală, mediul academic, companii, asociații profesionale și autorități de reglementare.
CITEȘTE ȘI Medicover lansează asigurări de sănătate dedicate angajaților din companii În minuta respectivă, despre care Profit.ro a scris aici, se propunea restricționarea utilizării centralelor termice de apartament. "Se impune demararea unui program de reabilitare/modernizare a SACET-urilor (Sisteme de Alimentare Centralizată cu Energie Temică – n.r.), concomitent cu restricționarea treptată a surselor individuale de încălzire, care sunt mai poluante, cu un grad mai scăzut de eficiență, în multe cazuri reprezentând un pericol, atât de incendiu, cât și de intoxicații", menționa minuta.
În raportul sesiunii de lucru dedicată energiei termice se mai arată că, în prezent, SACET-urile funcționale din România, în marea lor majoritate, se află într-o situație tehnică și economică deplorabilă, iar calitatea scăzută a serviciilor și costurile ridicate, cauzate de lipsa mentenanței și de pierderilee considerabile de energie în rețelele de distribuție, au determinat un număr mare de consumatori să se debranșeze după anul 1990 și să opteze pentru surse individuale de încălzire.
"Energia termică pentru mediul urban este, în prezent, asigurată prin centrale electrice de termoficare (CET-uri) și prin sisteme centralizate de alimentare cu energie termică (SACET) în cel mult 70 de localități (ANRSC, 2015), în scădere de la 320 de localități în anul 1990, peste 250 de localități renunțând la încălzirea centralizată pe fondul pierderilor financiare mari. Sistemele funcționale sunt adesea supradimensionate, iar proiectele de termoizolare a blocurilor de apartamente reduc și mai mult consumul de agent termic. SACET-urile continuă să piardă clienți, fiind deseori în insolvență sau faliment", se afirmă în raport.
Autorii raportului sunt coordonatorii grupului de lucru "Eficiență energetică, energie termică și cogenerare" (profesorii Adrian Badea și Victor Athanasovici, Facultatea de Energetică a UPB) și echipa de coordonare a elaborării noii Strategii Energetice a României din cadrul Ministerului Energiei (Radu Dudău, Dragoș Tâlvescu și Alexandra Danu). La sesiunea de lucru au participat 60 de experți din Guvernul României, mediul academic, asociații profesionale, ale investitorilor și ale consumatorilor, autorități de reglementare și organizații neguvernamentale.
CITEȘTE ȘI Nike va sponsoriza FC Barcelona cu o sumă record Pe 7 aprilie, într-o conferință de presă, conducerea Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București anunța că a efectuat un studiu comparativ între costurile pentru consumatori ale sistemului centralizat de încălzire din Capitală și cele presupuse de o centrală termică de apartament, iar concluzia principală a studiului, că încălzirea centrală este semnificativ mai avantajoasă, se baza inclusiv pe premisa "iminenței"introducerii unei taxe de mediu pentru deținătorii de centrale termice individuale.
Astfel, RADET susținea că centralele de apartament "nu respectă gradul de noxe eliberate în atmosferă și consecința va fi iminenta introducere a plății taxei de mediu", în timp ce, în cazul sistemului de încălzire centrală, "lipsesc accizele de mediu".
"Nimeni până acum nu v-a luat o taxă pentru că dumneavoastră dați la coș, la nivelul vecinului de deasupra dumneavoastră, noxe. El nu poate să își deschidă fereastra vara, când vă produceți apa caldă, pentru că îi dați în nas noxele. Azi nu vă pune nimeni să plătiți. Nu se știe ce se va întâmpla mâine", declara, în cadrul conferinței de presă, directorul general al RADET, Valentin Vițalariu.
CITEȘTE ȘI Asociația utilizatorilor de servicii financiare cere Guvernului să elimine impozitul pentru darea în plată Subiectul introducerii unei taxe de mediu pentru centralele termice de apartament a făcut valuri în 2014 și 2015. Astfel, în urmă cu 2 ani, premierul de atunci, Victor Ponta, declara că, potrivit reglementărilor europene, din 2016, proprietarii de centrale individuale de încălzire vor fi obligați să plătească o taxă și au circulat zvonuri potrivit cărora cuantumul acesteia ar urma să fie de 30 lei/gigacalorie. Ulterior, în 2015, pe fondul criticilor publice, Ponta a revenit asupra temei și a declarat că Guvernul nu intenționează să taxeze centralele de apartament, iar ulterior subiectul s-a stins.
Și Guvernul Adrian Năstase a luptat, în principal prin ministrul de atunci al Administrației Publice, veteranul Octav Cozmâncă, împotriva centralelor termice de apartament, confruntat cu valul debranșărilor populației de la sistemul centralizat de termoficare, din 2001-2004, încercând să oprească un eventual faliment al RADET.
În schimb, pe 26 septembrie anul trecut a intrat în vigoare directiva UE cunoscută sub numele de ErP (Energy-related Products Directive), potrivit căreia, de la acea dată, pot fi importate doar centrale termice în condensare, cu emisii poluante semnificativ mai reduse decât cele clasice, dar și mai costisitoare în termeni financiari. Directiva nu îi afectează pe consumatorii care au deja instalate centrale termice de apartament clasice, care funcționează în parametri normali, normele UE neobligându-i pe aceștia să-și înlocuiască sistemele de încălzire.
